Loredana Ionescu
Începând cu 1 iulie 2025, românii vor achita un preț final de 1,57 lei/kWh pentru energia electrică, conform tarifului aplicat de principalul furnizor de energie din România. Această valoare include toate taxele, accizele și contribuțiile obligatorii, marcând o creștere semnificativă față de perioada în care schema de plafonare era activă. Impactul asupra bugetelor gospodăriilor va fi semnificativ, mai ales în contextul în care subvențiile care au menținut tarifele scăzute până acum vor fi eliminate.
Creșteri de peste 100% la facturile de energie pentru consumatori
La nivel național, consumatorii casnici vor resimți din plin eliminarea schemei de sprijin care a ținut sub control prețul energiei începând cu anul 2022. Un exemplu concret îl oferă situația unui client cu un consum lunar de 92 kWh, care în aprilie 2025 a achitat o factură de aproximativ 63 de lei. De la 1 iulie, aceeași cantitate de energie va costa 138 de lei, în condițiile noului tarif de 1,57 lei/kWh. Aceasta înseamnă o creștere de 119%, în condițiile în care vechiul tarif plafonat era de 0,68 lei/kWh.
Această diferență rezultă din eliminarea subvenției care acoperea parțial prețul energiei și care includea un preț activ pentru energia electrică de doar 0,149 lei/kWh. Chiar și la acest nivel, schema era considerată nesustenabilă de către specialiști, în condițiile în care producători importanți precum Nuclearelectrica vindeau energia electrică pentru semestrul al doilea din 2025 la un preț mediu de 625 lei/MWh, echivalentul a 0,625 lei/kWh. Prin urmare, statul român compensa diferența de preț, dar cu întârzieri semnificative, fapt care a afectat lichiditatea furnizorilor.
Cât consumă un televizor și ce înseamnă acest lucru în bani pentru consumator
Pentru un electrocasnic uzual, cum este un televizor smart de dimensiuni medii, consumul energetic mediu este de aproximativ 100W. Dacă este folosit timp de șase ore pe zi, acesta ajunge la un consum zilnic de 0,6 kWh. La nivel lunar, consumul ajunge la aproximativ 18 kWh. Aplicând noul tarif de 1,57 lei/kWh, rezultă că pentru alimentarea televizorului consumatorul va plăti 28,26 lei/lună.
Această sumă poate părea mică, dar raportată la consumul întregii gospodării, impactul devine vizibil. Mai ales că tariful de 1,57 lei/kWh este dublu față de cel plafonat pentru consumurile sub 100 kWh. În perioada de plafonare, un televizor alimentat zilnic genera un cost de circa 12 lei/lună. Acum, prețul s-a dublat pentru același consum.
Componența prețului final de 1,57 lei/kWh explicată detaliat
Prețul final de 1,57 lei/kWh include o serie de componente. Costul de bază al energiei, rezultat din prețul de producție și tarifele de furnizare, este de 1,23 lei/kWh. Peste acest preț se adaugă următoarele contribuții:
-
certificatele verzi;
-
contribuția pentru schema CfD (contracte pentru diferență);
-
contribuția pentru cogenerare;
-
acciza pe energie electrică.
Toate aceste elemente aduc valoarea intermediară la 1,32 lei/kWh. Ulterior, se aplică TVA-ul de 19%, inclusiv peste acciză, rezultând astfel un preț final de 1,57 lei/kWh.
Această structură tarifară este considerată standard și se aplică tuturor clienților casnici ai principalilor furnizori, indiferent dacă au contract cu PPC (fostul ENEL), Hidroelectrica, ENGIE sau alt operator activ pe piața de energie din România.
Impactul economic și inflația în creștere complică situația populației
Creșterea prețului energiei electrice vine într-un context economic dificil pentru România. Țara înregistrează în prezent cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat. În acest cadru, orice majorare a prețurilor la utilități, inclusiv energia electrică, se va reflecta nu doar în facturile consumatorilor casnici, ci și în prețurile produselor din comerț.
Experții avertizează că eliminarea bruscă a unei scheme de sprijin menținută artificial timp de peste trei ani va produce un „șoc” în economie. În absența unei tranziții graduale, consumatorii vor fi nevoiți să suporte integral costurile unei piețe libere, cu prețuri impredictibile și cu volatilitate ridicată.
„Orice subvenţie pe care o prelungeşti ani de zile nu poate fi scoasă decât prin şocuri”, a declarat un specialist în energie pentru publicația Ziarul Financiar.
ANRE promite simplificarea facturilor și un nou mecanism de stabilizare a pieței
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a anunțat, prin vocea vicepreședintelui Mircea Man, că se are în vedere simplificarea formatului facturilor de energie. Acesta a precizat că numărul sesizărilor primite de instituție a crescut semnificativ, mulți consumatori plângându-se că nu înțeleg modul de calcul al facturii și elementele care o compun.
„Schema de sprijin care a funcţionat în România într-o perioadă extrem de grea şi care a apăsat din greu bugetul României se încheie şi sigur că Autoritatea a început un program de informare a populaţiei de ce se va întâmpla după, de posibilităţile pe care le are fiecare client în legătură cu furnizorul. Nu vă ascund că odată cu schema de sprijin, ANRE-ul avea cam de 200% mai multe sesizări legate de facturare.
Sigur că e o factură greoaie şi trebuie să recunosc e impusă pe de o parte de directiva europeană, au mai pus şi furnizorii, am mai pus şi noi, e o factură extrem de grea şi clientul final are greutăţi în a vedea exact şi mi se spune de fiecare dată: ”Domnul director, când era pe vremea dumneavoastră citeam metru cub şi mă duceam şi plăteam. Acum e foarte greu să evaluez o factură. Ne gândim şi la simplificarea acestui lucru, dar sigur împreună cu operatorii din piaţă”, a declarat Mircea Man în cadrul conferinței „Energy road – Energie la tine acasă – Ediţia a VII-a”, organizată de News.ro.
Pentru a sprijini consumatorii, ANRE promite că va transmite o informare scrisă fiecărei gospodării până cel târziu la data de 10 iunie 2025, în care va fi explicat modul de formare a prețurilor și opțiunile disponibile în noul context de liberalizare.
Market makerii, soluția ANRE pentru stabilizarea pieței și scăderea volatilității
ANRE a introdus recent un nou mecanism menit să aducă stabilitate în piața de energie electrică. Este vorba despre desemnarea unor market makeri, companii licențiate care vor avea rolul de a asigura lichiditate și de a reduce volatilitatea prețurilor. Acest model este deja aplicat în piețele mature din Europa, precum Germania, Franța, Spania sau țările nordice.
„Introducerea conceptului de market maker este un pas necesar și strategic pentru piața de energie din România. Aducem mai multă lichiditate, mai multă încredere și mai multă transparență într-un moment în care stabilitatea prețurilor și funcționarea eficientă a pieței sunt esențiale pentru securitatea energetică și competitivitatea economică.
În plus, este o măsură de maturizare a pieței de energie din România, iar o piață matură se traduce printr-o piață stabilă. România se aliniază astfel practicilor europene în materie de eficiență și transparență pe piețele de energie. State precum Italia, Germania, Franța, Spania și Portugalia, dar și țările nordice, toate oferă facilități de market making în piața de energie.
În prezent, lichiditatea redusă este una dintre principalele provocări ale piețelor de energie electrică și gaze din România, afectând costurile de tranzacționare, predictibilitatea prețurilor și atractivitatea piețelor pentru investitori.
Prin introducerea market maker-ilor, se creează condițiile pentru un mediu de tranzacționare mai stabil și mai dinamic, în beneficiul tuturor participanților – producători, furnizori, traderi și consumatori finali”, a explicat George Niculescu, președintele ANRE.
Market makerii vor fi selectați prin proceduri transparente și vor avea obligații precise legate de volumul tranzacționat, tipul produselor energetice oferite și intervalele orare în care trebuie să activeze. De asemenea, vor exista limite clare pentru diferențele admise între prețul de cumpărare și cel de vânzare.
ANRE va monitoriza lunar activitatea acestor companii și va evalua impactul acestora asupra pieței și asupra stabilității prețurilor pentru consumatorul final.
În lipsa unei scheme de sprijin, consumatorii casnici trebuie să se adapteze rapid la noile condiții. Aceasta înseamnă monitorizarea atentă a consumului, investiții în electrocasnice eficiente energetic și o atenție sporită la ofertele comerciale ale furnizorilor. De asemenea, simplificarea facturilor anunțată de ANRE va deveni esențială pentru ca fiecare client să înțeleagă clar ce plătește și de ce.
În concluzie, prețul de 1,57 lei/kWh, deși justificat de contextul internațional și de nevoia de sustenabilitate economică, marchează o perioadă de tranziție dificilă pentru români, în special pentru categoriile vulnerabile care nu mai beneficiază de nicio formă de protecție. Autoritățile promit măsuri de informare și reglementare, dar rămâne de văzut dacă acestea vor fi suficiente pentru a limita impactul asupra populației.
Sursa foto: Arhivă
