Nicolescu Daniela
Lumea muzicii românești este în doliu după moartea maestrului Horia Moculescu, compozitorul care a lăsat moștenire peste 500 de șlagăre. Artistul s-a stins din viață la vârsta de 88 de ani, după o lungă suferință cauzată de o boală pulmonară. Fiica sa, Nidia Moculescu, a postat un mesaj copleșitor pe rețelele sociale, în care și-a exprimat durerea pierderii tatălui care i-a fost mentor, sprijin și prieten.
Ultimele zile ale maestrului – o luptă cu suferința
Horia Moculescu a murit miercuri dimineață, la ora 4:40, la Institutul Matei Balș din București, unde era internat de aproape două săptămâni. În ultimele luni, artistul fusese grav bolnav și dependent de oxigen 24 de ore din 24. Boala pulmonară cronică, infecțiile repetate și vârsta înaintată i-au slăbit organismul, iar medicii nu au mai putut face nimic pentru a-i salva viața.
„Era intubat la Terapie Intensivă și starea lui se agrava pe zi ce trecea. Boala de plămâni și infecția din organism, combinate cu fragilitatea vârstei, au fost fatale”, a relatat jurnalista Mădălina Iacob pentru Observator.
De altfel, Horia Moculescu vorbea cu luciditate, în ultimele sale apariții, despre lupta sa cu boala: „Oxigen 24 din 24 am de circa 5 luni. O perioadă am avut doar noaptea. Am fost foarte bolnav în primăvara asta”, spunea el într-o emisiune televizată.
„Mă sufocă și mă strânge lumea, Tată!” – durerea fiicei sale, Nidia
La câteva ore după vestea morții, Nidia Moculescu a publicat un mesaj sfâșietor, care a emoționat o țară întreagă. Fiica artistului și-a exprimat durerea într-un text poetic, plin de dor și neputință.
„Mă sufocă și mă strânge lumea, Tată! Nu pot să respir. Nu știu să trăiesc. Erai aerul meu. (…) Pianul tău plânge și fiecare notă te întreabă: unde ești? când vii? Și mă întreb: cum să trăiesc fără tine? Cum să învăț, Tată, asta?”
Cuvintele Nidiei par o conversație imaginară cu tatăl pierdut, o confesiune care dezvăluie legătura profundă dintre ei. Cei doi împărtășeau aceeași pasiune pentru muzică, iar fiica maestrului a moștenit sensibilitatea și dragostea lui pentru artă.
Un artist care visa la încă o urcare pe scenă
Deși era grav bolnav, Horia Moculescu continua să spere că va putea urca din nou pe scenă. Într-unul dintre ultimele sale interviuri, maestrul vorbea cu emoție despre un concert care urma să fie organizat în cinstea lui, la Teatrul Național, pe 24 noiembrie:
„Va fi un concert organizat pentru mine, de Temișan. Sper ca organismul să mă ajute, ca să pot fi acolo”, declara artistul.
Cântărețul Aurelian Temișan a povestit cu tristețe că ultima lor întâlnire a avut loc cu doar o săptămână înainte de deces. „Mă întreba ce noutăți mai sunt pentru concert. Voia să cânte împreună cu Nidia o piesă. Melodia se numea ‘Am un tată ca un înger’… și, din păcate, titlul a devenit o profeție dureroasă”, a spus Temișan.
Moștenirea muzicală a lui Horia Moculescu
De-a lungul carierei, Horia Moculescu a compus peste 500 de piese, multe dintre ele devenite șlagăre nemuritoare. A scris muzică pentru filme celebre precum „Pistruiatul” și „Primăvara bobocilor”, dar și pentru artiști importanți ai scenei românești – Corina Chiriac, Stela Enache, Mihaela Mihai, Angela Similea și chiar pentru artiști ai noilor generații, precum Guess Who.
Colaborările sale neașteptate au traversat stiluri și generații. Adrian Minune i-a adus un omagiu emoționant, spunând:
„Pentru mine a fost o onoare. A fost unul dintre cei mai mari compozitori, dacă nu cel mai mare. Avea o ureche muzicală cum rar se mai întâlnește.”
La rândul său, Liviu Teodorescu a declarat:
„Cânta la pian cum n-am mai văzut pe nimeni. Știa să se adapteze oricărui stil și avea o energie aparte.”
O viață trăită intens
Născut la 18 martie 1937, în Râmnicu Vâlcea, Horia Moculescu a fost o personalitate complexă – compozitor, pianist, prezentator TV, om de spirit și un povestitor desăvârșit. De-a lungul vieții a avut patru căsnicii și doi copii, însă fiul său a murit la doar 31 de ani – o tragedie care l-a marcat profund.
Într-un interviu din trecut, mărturisea cu sinceritate: „Am făcut două mari greșeli în viață: am fumat și m-am însurat a patra oară.” Chiar și în momentele grele, nu și-a pierdut umorul și eleganța care l-au consacrat.
