Georgescu Dragos
Ion Iliescu, primul președinte al României postcomuniste, s-a stins din viață la vârsta de 95 de ani, după o îndelungată suferință cauzată de cancer pulmonar. Anunțul oficial a fost făcut pe 5 august 2025, iar dispariția sa a provocat reacții din toate sferele societății românești, inclusiv din lumea sportului. Printre cei care au comentat moartea fostului șef de stat s-au numărat Gigi Becali și Mihai Stoica, două dintre cele mai cunoscute figuri din fotbalul românesc, reprezentanți ai clubului FCSB.
Gigi Becali, reacție neașteptată despre moartea lui Ion Iliescu. „A fost cel mai cuminte președinte”
Declarațiile celor doi au atras atenția atât prin conținutul lor, cât și prin tonul neașteptat de pozitiv. Deși nu au avut legături directe și constante cu fostul președinte, ambii au ales să sublinieze trăsături de caracter și atitudini care, în opinia lor, l-au diferențiat pe Ion Iliescu de ceilalți lideri ai României din ultimele decenii.
Patronul echipei FCSB, Gigi Becali, cunoscut pentru stilul său direct și lipsit de menajamente, a vorbit despre Ion Iliescu într-un interviu pentru prosport.ro. În ciuda diferențelor de generație, viziune și parcurs profesional, Becali a avut un mesaj elogios la adresa fostului președinte, subliniind comportamentul „cuminte” al acestuia comparativ cu ceilalți lideri care au ocupat funcția supremă în stat.
„N-am avut legături cu el, nu l-am cunoscut atât de bine, așa cum s-a întâmplat cu Traian Băsescu. Dar eu cred că Ion Iliescu a fost cel mai cuminte, dacă stai să te gândești la toți, la Băsescu, la Ceaușescu, la Iohannis, la cei care au fost în funcția asta de președinte. Iliescu n-a făcut rău la nimeni. Aș vrea să subliniez asta, faptul că Iliescu n-a făcut rele. A greșit atunci cu mineriadele. Dar nu s-a făcut nici procuror, nici judecător. A fost doar președintele României”, a declarat Becali.
Afirmația patronului FCSB surprinde prin nuanța de toleranță pe care o acordă unui personaj politic adesea controversat în istoria recentă a țării. Deși recunoaște greșeala legată de mineriadele din anii ’90 – evenimente care au afectat profund imaginea României în exterior și au dus la traume interne – Becali alege să se concentreze pe aspectele pozitive, acuzându-i în schimb, indirect, pe alți președinți de ingerință în justiție și politică excesivă.
În contextul în care declarațiile lui Gigi Becali sunt adesea virale și controversate, această poziționare a fost percepută de mulți ca una echilibrată, care reflectă o anumită apreciere pentru discreția și reținerea lui Iliescu față de instituțiile statului.
Mihai Stoica: „Iliescu era un reper al democrației românești”
La rândul său, Mihai Stoica, președintele Consiliului de Administrație al FCSB, a intervenit în direct la Prima Sport pentru a vorbi despre întâlnirea sa cu Ion Iliescu, petrecută cu mai bine de douăzeci de ani în urmă. Potrivit lui Stoica, momentul a avut loc într-un context informal, într-o zi de 7 ianuarie – de Sfântul Ion – la începutul anilor 2000, când a mers împreună cu Gigi Becali la Palatul Cotroceni.
„L-am cunoscut într-un început de ianuarie, de Sf. Ion, am fost cu Gigi Becali, nu mai știu exact anul, dar când am venit în București, la începutul anilor 2000. Nu am putut să cred că el (n.r. Ion Iliescu) cunoaște fotbalul românesc în detaliu. Chestia asta m-a cucerit”, a spus Mihai Stoica.
Oficialul FCSB a mărturisit că a fost impresionat nu doar de disponibilitatea fostului președinte de a discuta despre fotbal, ci și de nivelul său de informare. Pentru Stoica, acest detaliu a avut o însemnătate aparte, în contextul în care imaginea politicienilor, în general, este una negativă în percepția sa.
„Am destule motive să am păreri proaste despre politicieni. Pentru mine Ion Iliescu a fost un reper al democrației românești, indiferent de apartenența lui, de sorgintea lui”, a completat Stoica.
Această apreciere exprimată de un om din fotbal despre un fost șef de stat scoate în evidență faptul că Iliescu reușise, în anumite contexte, să își păstreze o imagine publică decentă, chiar și în afara sferei politice. Reacția lui Mihai Stoica vine, astfel, în completarea celei oferite de Gigi Becali și consolidează o percepție surprinzător de pozitivă asupra fostului lider.
Un președinte discret în raport cu sportul
De-a lungul mandatelor sale, Ion Iliescu nu a fost foarte vizibil în ceea ce privește implicarea directă în sport sau în fotbalul românesc. Totuși, a participat la evenimente sportive majore și a avut un discurs moderat atunci când a fost vorba despre performanțele sportivilor români.
Nu a cultivat cultul imaginii în zona sportivă, așa cum au făcut-o alți lideri politici de după 2000, dar acest lucru pare să fi fost apreciat de unii reprezentanți ai lumii fotbalului, care au considerat lipsa de implicare drept o formă de respect față de autonomia sportului.
Faptul că Ion Iliescu cunoștea în detaliu fotbalul românesc și că putea discuta cu ușurință despre jucători, cluburi sau campionate a fost o surpriză plăcută pentru Mihai Stoica, care, în mod obișnuit, este un critic dur al clasei politice.
Moartea lui Iliescu și ecoul său în societatea românească
Dispariția lui Ion Iliescu marchează finalul unei epoci pentru România. Omul politic care a preluat puterea în decembrie 1989, imediat după prăbușirea regimului Ceaușescu, a fost timp de peste două decenii o figură dominantă pe scena publică. Pentru unii, el rămâne un garant al tranziției pașnice de la comunism la democrație, iar pentru alții, un personaj ambiguu, vinovat de amânarea reformelor și de menținerea influenței foștilor comuniști în structurile de putere.
În ciuda controverselor, mesajele transmise din partea liderilor politici, a presei internaționale și chiar din lumea sportului indică o tendință de a-l evalua pe Iliescu într-un context mai larg, al istoriei și al vremurilor pe care le-a traversat.
Declarațiile lui Gigi Becali și Mihai Stoica vin tocmai în această notă: nu sunt omagii, dar nici atacuri, ci mai degrabă aprecieri ale unui comportament, ale unei atitudini și ale unui stil de leadership care, chiar dacă nu a fost lipsit de greșeli, a păstrat o anumită demnitate instituțională.
