Georgescu Dragos
Moștenirea este un subiect pe care puțini oameni își doresc să îl discute înainte de a fi nevoiți să o facă. După decesul unei persoane apropiate, familia este preocupată de înmormântare, de organizarea actelor și de depășirea unui moment dificil. Tocmai în această perioadă apar însă unele dintre cele mai costisitoare greșeli.
Greșeala care te poate lăsa fără moștenire. Termenul pe care mulți români îl ignoră
Mulți români cred că, dacă sunt copii, soț sau rude apropiate, moștenirea li se cuvine automat și că nu trebuie să facă nimic. În realitate, legea prevede reguli clare privind acceptarea succesiunii, iar ignorarea acestora poate crea probleme serioase. În unele situații, întârzierea poate însemna pierderea unor drepturi, costuri suplimentare sau litigii care se întind pe ani de zile.
Una dintre cele mai frecvente greșeli este amânarea la nesfârșit a demersurilor succesorale. Deși mulți spun „vom rezolva când avem timp”, timpul poate deveni cel mai mare dușman atunci când vine vorba despre moștenire.
După decesul unei persoane, patrimoniul acesteia nu se împarte automat între moștenitori. Este necesară deschiderea procedurii succesorale, prin care se stabilește cine sunt moștenitorii, ce bunuri intră în moștenire și ce cotă îi revine fiecăruia.
Până la finalizarea succesiunii, apar frecvent dificultăți.
Casa nu poate fi vândută. Terenul nu poate fi înstrăinat în condiții normale.
Conturile bancare pot rămâne blocate până la clarificarea situației.
În plus, dacă între moștenitori apar neînțelegeri, fiecare lună de amânare poate face conflictul și mai greu de rezolvat.
Termenul de un an pe care mulți îl confundă
Una dintre cele mai răspândite idei greșite este că succesiunea trebuie finalizată în maximum un an.
În realitate, termenul de un an prevăzut de Codul Civil privește, în principiu, exercitarea dreptului de opțiune succesorală, adică perioada în care persoana chemată la moștenire poate accepta sau renunța la moștenire. Acceptarea poate fi expresă sau poate rezulta din anumite acte care arată fără echivoc intenția de a accepta moștenirea. Totuși, în practică, situația juridică poate deveni complexă, iar modul în care se apreciază acceptarea depinde de împrejurările fiecărui caz.
De aceea, este recomandat ca moștenitorii să nu aștepte expirarea acestui termen și să se adreseze cât mai repede unui notar pentru a clarifica situația.
O altă greșeală costisitoare: amânarea succesiunii ani la rând
Chiar dacă drepturile succesorale au fost acceptate, foarte mulți români lasă succesiunea nerezolvată ani întregi.
Există familii care locuiesc zeci de ani într-o casă fără să fi dezbătut moștenirea.
Problemele apar atunci când:
unul dintre moștenitori moare; apare un nou moștenitor; cineva dorește să vândă locuința; este nevoie de un credit ipotecar;
apar litigii între rude.
Cu cât trece mai mult timp, cu atât documentația devine mai greu de refăcut.
Impozitul care poate apărea după doi ani
Puțini români știu că legea fiscală poate prevedea plata unui impozit atunci când succesiunea este dezbătută după mai mult de doi ani de la decesul autorului, cu excepțiile prevăzute de lege.
Acest lucru înseamnă că o simplă amânare poate genera costuri suplimentare care puteau fi evitate dacă procedura era începută la timp.
Pe lângă onorariile notariale și alte taxe, acest impozit poate reprezenta o cheltuială în plus pentru familie.
Acceptarea tacită poate crea confuzii
Mulți cred că simplul fapt că locuiesc în casa părintească înseamnă automat că au acceptat moștenirea.
Realitatea este mai nuanțată.
Există acte care pot demonstra acceptarea tacită, însă nu orice gest are această semnificație juridică.
De exemplu, plata unor cheltuieli urgente pentru conservarea bunurilor nu este întotdeauna echivalentă cu acceptarea succesiunii.
În schimb, anumite acte de dispoziție asupra bunurilor moștenite pot avea o altă semnificație.
Tocmai de aceea este important ca fiecare situație să fie analizată individual.
Greșeala de a împărți bunurile fără acte
În multe sate și chiar în orașe există obiceiul ca frații să împartă verbal bunurile.
Unul rămâne în casă.Altul primește terenul. Altul ia mașina.
Toată lumea este mulțumită.Problema apare peste câțiva ani.Un moștenitor se răzgândește.Altul moare.Copiii acestuia solicită partea care i se cuvenea.Fără acte oficiale, înțelegeri.
