Cristina Cohuț
Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 2025 au stârnit tensiuni majore în Guvernul României. Lideri din PSD și PNL lansează semnale de ruptură după eșecul candidatului comun Crin Antonescu. George Simion și Nicușor Dan merg în turul doi, în timp ce coaliția de guvernare se clatină. Reacțiile din noaptea alegerilor prevestesc schimbări în Palatul Victoria. Partidele aflate la putere sunt chemate la răspundere.
Rezultatele care zdruncină coaliția PSD-PNL-UDMR
Alegerile prezidențiale de duminică, 4 mai 2025, au produs o surpriză cu impact direct asupra actualului guvern. Potrivit datelor oficiale furnizate de Biroul Electoral Central, candidatul AUR, George Simion, a obținut 40,96% din voturi, în timp ce Nicușor Dan, candidat independent, a fost votat de 20,99% dintre alegători. În acest context, Crin Antonescu, susținut de coaliția PSD-PNL-UDMR, s-a clasat pe locul trei, o poziție considerată de mulți drept un eșec major.
Rezultatul a fost confirmat în seara zilei de duminică, după încheierea numărătorii tuturor voturilor. Campania comună a celor trei formațiuni, construită pe ideea unui proiect de stabilitate și continuitate, a fost respinsă de o mare parte a electoratului. Crin Antonescu, figură cunoscută în politica românească, nu a reușit să convingă alegătorii să susțină tandemul guvern-președinte promovat intens în ultimele luni.
Acest rezultat deschide o perioadă de incertitudine. Imediat după anunțarea datelor, mai mulți reprezentanți ai partidelor aflate la guvernare au reacționat. Dincolo de analiza scorului, a început o discuție deschisă despre legitimitatea actualului executiv. În culisele Palatului Victoria, dar și în spațiul public, se vorbește tot mai clar despre o posibilă reconfigurare politică.
Declarațiile făcute la cald de către liderii PSD și PNL sugerează că acest eșec la prezidențiale nu va rămâne fără urmări. Pentru mulți observatori, scorul slab al candidatului comun reprezintă un vot de blam indirect pentru coaliția aflată la putere. Campania lui Crin Antonescu a fost susținută logistic și politic de Guvern, iar asocierea acestuia cu actuala guvernare a fost asumată. Acum, această asociere ridică întrebări cu privire la viitorul formulei de conducere.
Reacții imediate din PSD și PNL: „Trebuie să plecăm”
În noaptea dintre duminică și luni, declarațiile unor lideri ai partidelor guvernamentale au surprins prin claritate. Senatorul PSD Daniel Zamfir și liberalul Daniel Fenechiu au afirmat public că, în opinia lor, coaliția PSD-PNL-UDMR ar trebui să se retragă de la guvernare. Fenechiu a precizat că formațiunile aflate la putere au o responsabilitate politică în fața electoratului și că rezultatul candidatului susținut trebuie asumat.
„Eu cred că atât colegii mei din PNL, cât și colegii mei din PSD sunt oameni de stat și nu vor pleca înainte de turul 2. Dar să fie anunțată decizia și ea să fie urmată după alegeri”, a declarat Fenechiu, într-o intervenție pentru Mediafax, relatează FANATIK.
Tonul folosit a fost rezervat, dar semnalul politic transmis a fost clar: în interiorul partidelor guvernamentale există tensiuni și disponibilitate pentru schimbări.
Zamfir, la rândul său, a afirmat că se așteaptă ca liderii politici să ia decizii curajoase. Întrebat dacă Marcel Ciolacu își va prezenta demisia din fruntea Guvernului sau a partidului, Zamfir a evitat un răspuns categoric.
A menționat însă că momentul este unul de reflecție profundă și că PSD trebuie să-și reevalueze strategia. Deși nu s-a pronunțat explicit pentru o demisie, a lăsat să se înțeleagă că o asemenea variantă este discutată în interiorul partidului.
Aceste reacții vin într-un context complicat. Coaliția PSD-PNL-UDMR a fost construită ca o formulă de stabilitate după alegerile parlamentare anterioare. A fost un compromis politic între adversari tradiționali, justificat prin necesitatea guvernării.
Eșecul candidatului comun la prezidențiale pune sub semnul întrebării acest compromis. Alegătorii par să fi penalizat tocmai această coaliție neobișnuită, percepută de mulți ca fiind de conveniență.
Presiuni asupra lui Marcel Ciolacu
În noiembrie 2024, Marcel Ciolacu a anunțat că este gata să-și asume responsabilitatea politică și chiar a invocat posibilitatea demisiei. La acea vreme, contextul era diferit, dar retorica autoevaluării și a asumării a fost prezentă. În mai 2025, după rezultatul slab al candidatului susținut de PSD, întrebarea privind demisia revine. Presiunea este amplificată de mesajele transmise de colegii săi de partid și de reacțiile venite din teritoriu.
În momentul de față, liderul PSD nu a oferit un răspuns oficial. Nici din partea PNL nu a existat o poziție clară privind viitorul coaliției. Potrivit surselor politice, ziua de luni, 5 mai, este decisivă. La ora 13:00, este programată o ședință a coaliției de guvernare. Aceasta ar urma să analizeze rezultatul alegerilor și să decidă dacă există disponibilitate pentru restructurarea Guvernului sau chiar pentru retragerea acestuia.
Posibilele scenarii includ remanieri, desemnarea unui nou premier sau chiar instalarea unui guvern de tranziție susținut de o altă majoritate. Indiferent de opțiune, este cert că presiunea publică este mare. Reacțiile din presă, din mediul politic și din societate civilă indică o nemulțumire larg răspândită față de actuala formulă guvernamentală.
Deciziile care vor fi luate în următoarele zile pot influența nu doar cursul guvernării, ci și turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Unii analiști consideră că o retragere a coaliției înainte de finalizarea scrutinului ar putea favoriza una dintre cele două opțiuni rămase în cursă. Alții atrag atenția că instabilitatea politică ar putea eroda încrederea în procesul electoral și în instituțiile statului.
Ce spun George Simion și Nicușor Dan
George Simion și Nicușor Dan, candidații care au trecut în turul doi, nu au comentat în mod direct situația Guvernului în seara rezultatelor. Ambii au preferat să își concentreze mesajele pe mulțumiri adresate alegătorilor și pe mobilizarea pentru etapa finală. Cu toate acestea, în cercurile politice se speculează intens asupra poziției fiecăruia față de viitoarea guvernare.
George Simion a declarat că „românii au ales direcția schimbării” și că „nimic nu va mai fi ca înainte”. În discursul său, a lăsat deschisă opțiunea unei reforme instituționale profunde. Nicușor Dan, mai rezervat, a cerut o numărătoare corectă a voturilor și a pledat pentru prudență în interpretarea rezultatelor. Niciunul dintre cei doi nu a invocat ideea de coabitare cu actualul Guvern.
Această abținere poate fi strategică. Un eventual angajament față de un scenariu guvernamental înainte de turul doi ar putea afecta opțiunile de alianță post-electorală. În cazul unei victorii, ambii candidați vor avea un cuvânt greu de spus în ceea ce privește numirea viitorului premier și componența noului executiv. Faptul că niciunul nu s-a exprimat clar în această direcție menține tensiunea politică la cote ridicate.
În același timp, tăcerea lor este privită de unii comentatori drept o formă de calcul politic. Cu un electorat divers și polarizat, ambii candidați caută să atragă sprijin din zone diferite ale societății. Orice declarație tranșantă ar putea limita această capacitate de atracție în turul al doilea. În lipsa unor mesaje clare, spațiul public rămâne dominat de speculații și analize privind posibilele formule guvernamentale post-alegeri.
Ședință decisivă la guvern. Toate scenariile pe masă
Ziua de luni, 5 mai, este considerată una crucială pentru coaliția aflată la putere. De la ora 13:00, liderii PSD, PNL și UDMR urmează să se întâlnească într-o ședință care ar putea schimba traiectoria guvernării. În discuție ar intra evaluarea alegerilor prezidențiale, dar și posibile decizii legate de viitorul Executivului. Potrivit unor surse, există mai multe variante analizate de partide.
Prima variantă este menținerea actualului Guvern până după turul doi, cu asumarea publică a rezultatului slab. În acest scenariu, liderii partidelor ar urma să transmită mesaje de continuitate și stabilitate. A doua variantă presupune anunțarea unei demisii colective care să intre în vigoare după finalizarea alegerilor prezidențiale. A treia variantă vizează restructurarea Guvernului, cu numirea unui nou premier și redefinirea priorităților de guvernare.
Niciuna dintre opțiuni nu este lipsită de riscuri politice. Orice schimbare la nivel guvernamental poate fi interpretată ca o recunoaștere a eșecului. În același timp, refuzul de a schimba ceva poate alimenta nemulțumirea publică. Partidele din coaliție se află într-o situație complicată, în care orice decizie va avea costuri politice.
Reacțiile venite din teritoriu indică faptul că presiunea nu vine doar din zona centrală. Mai mulți lideri locali ai PSD și PNL au cerut evaluări interne și clarificări privind strategia pe termen mediu. O parte dintre aceștia susțin că asocierea cu un candidat neperformant le-a afectat și imaginea la nivel local. Alții consideră că mesajele de campanie nu au fost adaptate la așteptările alegătorilor.
