O nouă măsură fiscală este analizată în cadrul discuțiilor dintre partidele parlamentare – PSD, PNL, USR și UDMR – pentru reducerea deficitului bugetar. Potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, se află în discuție o „taxă de tranzacții bancare”, care ar urma să fie percepută direct de la clienții băncilor, nu de la instituțiile bancare. Această propunere, încă neoficializată, ar putea genera nemulțumiri în rândul populației, întrucât ar presupune plata unui comision suplimentar către stat pentru fiecare tranzacție bancară efectuată.
Guvernul ia în calcul o nouă taxă pe tranzacțiile bancare
Conform surselor citate de Profit.ro, taxa analizată în aceste zile ar urma să se aplice fiecărui transfer bancar efectuat de clienți, indiferent dacă este vorba despre o plată a unei facturi sau un transfer între conturi.
Propunerea prevede două praguri:
-
1 leu pentru tranzacțiile de valoare mică;
-
3 lei pentru tranzacțiile care depășesc un anumit plafon (nedetaliat încă public), potrivit Profit.ro.
Această taxă ar funcționa în mod similar cu comisioanele percepute de bănci în prezent pentru unele operațiuni, însă în acest caz, suma s-ar colecta direct la bugetul de stat. Cu alte cuvinte, de fiecare dată când un cetățean ar face un transfer bancar, suma respectivă ar fi majorată automat cu 1 sau 3 lei, care ar merge către stat.
Un aspect ridicat de specialiștii consultați de Profit.ro este caracterul problematic al unei astfel de taxe. În prezent, comisionul perceput de bănci are o justificare în prestarea unui serviciu – procesarea, securizarea și transferul fondurilor. În schimb, o taxă percepută de stat fără o contribuție efectivă în tranzacție este considerată de mulți analiști o măsură inechitabilă.
Statul nu prestează un serviciu direct în cadrul unei tranzacții bancare, astfel că impunerea unui cost suplimentar ar reprezenta, în opinia unor voci din domeniul financiar, o încărcare artificială a cetățeanului, fără un beneficiu direct asociat.
Motivul din spatele taxei: Nevoia urgentă de fonduri la buget
Această măsură se discută în contextul presiunii uriașe asupra bugetului de stat. România trebuie să reducă deficitul bugetar sub 7% din PIB în acest an, după ce anul trecut s-a înregistrat un deficit de 9,3%, conform standardului european ESA.
Comisia Europeană a transmis recent că, în absența unor măsuri ferme, deficitul României va rămâne ridicat, în jurul valorii de 8,6%. Pentru a se încadra în jaloanele asumate prin PNRR și acordurile fiscale europene, Guvernul trebuie să adopte măsuri cu impact de peste 25 miliarde lei în 2025, echivalentul a 1,3% din PIB.
Până acum, au fost implementate măsuri fiscale în valoare de 7 miliarde lei (prin așa-numita Ordonanță „trenuleț”), dar acestea nu sunt suficiente.
Nu există încă un acord politic final
Potrivit surselor politice consultate de Profit.ro, ideea acestei taxe a fost lansată în cadrul unei reuniuni interne desfășurate joi. Deși a fost adusă la masa discuțiilor de către o parte a negocierii, nu există în acest moment un acord clar între partide pentru adoptarea ei.
Discuțiile continuă, însă contextul economic delicat și presiunea Comisiei Europene ar putea determina accelerarea unor măsuri nepopulare în perioada următoare.
Ce taxe mai sunt pe masă: Scenarii pentru consolidarea bugetară
Pe lângă noua taxă pe tranzacțiile bancare, coaliția discută și alte măsuri fiscale, printre care:
-
majorarea cotei standard de TVA;
-
reducerea cheltuielilor cu aparatul bugetar;
-
eliminarea unor facilități fiscale pentru anumite categorii de angajați;
-
posibile comasări de instituții publice;
-
reevaluarea pragurilor pentru microîntreprinderi.
Toate aceste măsuri sunt discutate în paralel cu reforma fiscală majoră pe care Guvernul trebuie să o adopte până cel târziu la finalul anului, conform angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene.
Ce impact ar avea asupra populației
Pentru cetățeni, o taxă de până la 3 lei pentru fiecare tranzacție bancară ar putea însemna zeci de lei suplimentari plătiți lunar, mai ales pentru cei care folosesc frecvent plățile online, mobile banking sau plata facturilor automatizată.
Chiar dacă taxa nu vizează plățile cu cardul în magazine, ci doar tranzacțiile de tip transfer bancar, impactul va fi simțit de majoritatea românilor activi economic.
Această măsură, dacă va fi implementată, ar transforma orice operațiune digitală într-o sursă suplimentară de venit pentru stat, iar din punctul de vedere al unor economiști, ar descuraja digitalizarea și modernizarea comportamentului financiar al populației.
Profit.ro scrie că niciuna dintre măsurile discutate în ultimele zile nu a fost aprobată în forma finală. Discuțiile vor continua în cadrul grupurilor de lucru tehnice ale coaliției, urmând ca deciziile să fie luate în perioada imediat următoare, în funcție de evaluările economice și de reacția Comisiei Europene.
Până atunci, românii trebuie să rămână atenți la schimbările fiscale care pot fi anunțate de pe o zi pe alta. Miza este uriașă: stabilitatea bugetară a țării și accesul României la fondurile europene care depind de îndeplinirea criteriilor fiscale asumate.
Sursa foto: Arhivă