Miruna Purcel
Guvernul a prezentat un nou proiect de reformă a pensiilor speciale, care vizează în mod direct foștii judecători și procurori. Documentul prevede modificări importante în modul de calcul, în vârsta de pensionare și în condițiile de vechime. Impactul acestor schimbări va fi unul major, veniturile lunare ale magistraților urmând să fie reduse semnificativ, în unele cazuri chiar și la jumătate.
Schimbări majore în formula de calcul a pensiei
În prezent, pensiile magistraților sunt calculate la un procent de 80% din salariul brut aferent funcției. Proiectul de lege schimbă acest mecanism, propunând o reducere a procentului la 70% și trecerea de la baza de calcul raportată la salariul brut, la salariul net. Această modificare, aparent tehnică, are consecințe semnificative asupra cuantumului final al pensiei.
De exemplu, un judecător de tribunal ar putea primi, după noile reguli, o pensie de aproximativ 12.600 lei, în loc de aproape 25.000 lei cât primește în prezent. Situația este similară și pentru magistrații de la curțile de apel sau de la instanța supremă, unde veniturile lunare ar putea scădea chiar și cu 50%. Această reducere este justificată de Guvern prin necesitatea echilibrării bugetului și a diminuării diferențelor foarte mari dintre pensiile speciale și pensiile contributive.
Vârsta de pensionare și condițiile de vechime, revizuite
Pe lângă schimbarea formulei de calcul, proiectul include și modificarea vârstei de pensionare. Deși nu este precizat un prag exact în acest moment, propunerea are în vedere creșterea graduală a vârstei standard, pentru a apropia regulile din magistratură de cele aplicate celorlalți salariați din sistemul public.
Se are în vedere și o înăsprire a condițiilor de vechime necesare pentru a beneficia de pensie specială. În prezent, magistrații pot ieși la pensie după 25 de ani de activitate, indiferent de vârstă. Noul proiect ar putea impune un număr mai mare de ani lucrați și o vârstă minimă obligatorie, ceea ce ar întârzia momentul retragerii din activitate.
Astfel, reforma nu urmărește doar reducerea cheltuielilor din buget, ci și descurajarea pensionărilor timpurii, fenomen des întâlnit în sistemul judiciar.
Impact social și reacții așteptate din partea magistraților
Diferența dintre pensia medie din România, de aproximativ 2.800 lei, și pensia medie a magistraților, care depășește 25.000 lei, a generat numeroase controverse în spațiul public. Reducerea acestor venituri va fi percepută de mulți ca o măsură de corectare a inechităților din sistem.
Totuși, în rândul magistraților este de așteptat să apară nemulțumiri. În trecut, reprezentanți ai sistemului judiciar au criticat public orice încercare de diminuare a pensiilor speciale, susținând că acestea reflectă responsabilitatea și complexitatea muncii depuse.
Reforma propusă ar putea genera proteste și acțiuni în instanță, mai ales dacă este percepută ca afectând drepturi deja câștigate. În același timp, o parte a opiniei publice ar putea sprijini această schimbare, considerând-o necesară pentru echilibrarea bugetului și reducerea discrepanțelor sociale.
În perioada următoare, proiectul urmează să fie dezbătut, iar forma finală a legii va depinde de negocierile dintre Guvern, Parlament și instituțiile din domeniul justiției.
