Doctorul Ștefan Mindea, neurochirurg recunoscut la nivel internațional și preot ortodox, este omul care l-a operat recent pe Gigi Becali. Cu o carieră medicală impresionantă și o viață dedicată credinței, el îmbină știința cu spiritualitatea într-un mod rar întâlnit. În sala de operație, bisturiul îi este ghidat de aparatură de ultimă generație, dar și de rugăciune, pe fundalul acatistului Sfântului Ierarh Nectarie.
Un destin dublu: medic și preot, vindecând trupuri și suflete
Antrenat să își controleze emoțiile în sala de operație și să ia decizii care pot schimba vieți, doctorul-preot Ștefan Mindea se emoționează vizibil atunci când vorbește despre misiunea pe care o simte ca fiind darul său: aceea de a vindeca atât trupurile bolnavilor, cât și sufletele oamenilor care îi cer ajutorul. Rolul său dublu nu este doar o alegere profesională, ci o vocație pe care o trăiește cu profundă credință.
De câțiva ani, medicul operează în cadrul unui spital privat din Constanța. Pentru a aduce în România condiții similare celor întâlnite în centrele medicale de top din Statele Unite, el a investit din fonduri proprii aproximativ un milion de euro în aparatură performantă. Astfel, poate realiza intervenții complexe, la nivelul celor din clinici renumite în întreaga lume.
Tată a șase copii, neurochirurg de excepție și preot cu har, Ștefan Mindea a reușit să își păstreze modestia și să trăiască într-un echilibru exemplar între cariera medicală și misiunea spirituală.

Formarea din America și începuturile preoției în România
Născut în Zalău, Ștefan Mindea a petrecut 35 de ani studiind și formându-se în Statele Unite ale Americii, perioadă în care a acumulat experiență în neurochirurgie la standarde înalte. Revenirea în România i-a oferit oportunitatea de a contribui la dezvoltarea unui domeniu medical dificil, dar și de a-și urma chemarea religioasă.
În 2014, a fost hirotonit de Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. A primit harul diaconiei la Biserica Nașterea Maicii Domnului din Constanța, un lăcaș aflat aproape de malul mării, unde își îndeplinește slujirea cu aceeași dăruire pe care o arată și în sala de operație.
Pentru el, preoția este o continuare firească a profesiei medicale. Spune adesea că omul este trup și suflet, iar vindecarea trebuie privită în ansamblu. De aceea, fiecare pacient primit pe masa de operație este întâmpinat nu doar cu tehnică și profesionalism, ci și cu o rugăciune discretă.
Momente-limită în sala de operație: „Pur și simplu mă rugam”
Printre numeroasele cazuri pe care le-a tratat, doctorul Mindea își amintește cu emoție un moment de cumpănă, când a înțeles pe deplin cât de mult îl sprijină credința în timpul intervențiilor chirurgicale. „Niciun medic nu e mai presus de Dumnezeu. Am intrat într-un caz cu un domn şi acuma îmi aduc aminte numele lui. Avea o tumoră imensă. Am lucrat foarte meticulos pas cu pas şi dintr-odată a sărit sângele până în tavan şi am intrat într-o arteră. Am lucrat două minute şi am văzut că nu se opreşte sângererea, de fapt creştea. Şi mă gândeam: nu are cine să mă ajute. Şi am băgat nişte comprese şi pur şi simplu mă rugam. După acea rugăciune am reuşit să pun două clipuri şi să stopez sângerarea.”
Acest episod, mărturisit chiar de neurochirurg, ilustrează tensiunea și responsabilitatea uriașă din spatele unei intervenții cerebrale. El recunoaște că, în clipele limită, simte ajutorul divin. „Pur şi simplu simţi cum în anumite clipe în operaţie că te-ajută Maica Domnului, te ajută vreun sfânt”, povestește doctorul Mindea.
Dincolo de calmul și siguranța cu care acționează în fața bisturiului, doar un tremur ușor al vocii trădează emoția profundă care îl cuprinde ori de câte ori vorbește despre credință și despre dorința de a fi de folos oamenilor.
Rugăciune în sala de operație: acatistul Sfântului Nectarie în surdină
Pentru doctorul-preot Ștefan Mindea, sala de operație este nu doar un spațiu tehnic, ci un loc sacru în care medicina și credința se întâlnesc. De aceea, el lucrează în timp ce în boxe se aude în surdină acatistul Sfântului Ierarh Nectarie, cunoscut ca vindecător al bolnavilor. Este modul lui de a crea atmosferă, de a se concentra și de a simți protecția divină în timpul intervențiilor grele.
El spune că fiecare operație începe cu un gest esențial pentru el: „Nu există intervenţie operatorie fără să fac semnul crucii pe locul de incizie şi întotdeauna la noi în sală, luni cu precădere, se cântă psalmi, slujbe şi este o atmosferă foarte ok”, dă asigurări părintele Mindea.
Rugăciunea nu îi înlocuiește precizia medicală, ci o însoțește. Pentru el, tehnologia și spiritualitatea sunt două instrumente complementare care îl ajută să salveze vieți. Aparatura pe care a investit-o din propriul buzunar îi oferă posibilitatea unor operații sofisticate, însă credința îi dă liniștea și puterea de a merge mai departe, indiferent de dificultățile întâmpinate.





















