Miruna Purcel
Anul școlar 2025-2026 va începe cu măsuri controversate anunțate de Ministerul Educației, care vor modifica substanțial modul de funcționare al școlilor. Creșterea normei didactice cu 2-4 ore, comasarea unor unități de învățământ și reorganizarea rețelei școlare sunt doar câteva dintre schimbările care provoacă dezbateri aprinse în rândul profesorilor, părinților și elevilor. Specialiști și reprezentanți ai comunității educaționale avertizează că, fără un studiu de impact și fără dialog real, aceste modificări pot genera haos la începutul anului școlar.
Normă didactică mai mare și clase mai aglomerate
Printre cele mai criticate măsuri se numără creșterea normei didactice cu 2-4 ore pe săptămână. Marina Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației, atrage atenția că această schimbare nu înseamnă doar mai mult timp petrecut la catedră, ci și un număr mai mare de elevi de gestionat. „Patru ore în plus înseamnă și 30 de elevi în plus… un efort suplimentar pentru un profesor de a răspunde la aceste nevoi particulare”, a declarat ea.
Profesorii din mediul rural ar putea fi printre cei mai afectați, deoarece, pentru completarea normei, vor fi nevoiți să se deplaseze între mai multe unități școlare. Această situație riscă să îngreuneze activitatea didactică și să reducă timpul disponibil pentru pregătirea lecțiilor.
Comasarea școlilor și lipsa unui studiu de impact
Reorganizarea rețelei școlare presupune comasarea unor unități de învățământ, ceea ce ar putea duce la clase mai numeroase și la pierderea personalității juridice pentru unele școli. Iulian Cristache, fost președinte al Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, consideră că această reformă a fost implementată fără o analiză temeinică. „Nu aș fi început reforma cu educația… aș fi făcut un studiu de impact să vedem ce înseamnă această reformă”, a spus el.
Atât Cristache, cât și Manea subliniază că lipsa unei comunicări eficiente din partea autorităților a amplificat nemulțumirile. „Dacă s-ar fi comunicat mai bine, fiecare profesor ar fi înțeles să pună umărul la a redresa economia”, a afirmat Marina Manea. În opinia lui Cristache, este nevoie de un „pachet complex” de măsuri care să aducă îmbunătățiri reale sistemului, nu doar schimbări administrative.
Elevii cer să fie ascultați înainte de a se lua decizii
Nu doar profesorii și părinții își exprimă îngrijorarea, ci și elevii. Anamaria Năstase, de la Colegiul Național „Grigore Moisil” din București, consideră că orice reformă trebuie să fie precedată de consultări reale. „Ar trebui să fie mai multe discuții între profesori și elevi, să vedem ce funcționează și ce nu. Dacă doar se schimbă din pix, fără să ne întrebe pe noi, nu cred că va merge”, a spus ea.
Colegul său, Andrei Ștefan Puiu, atrage atenția asupra impactului pe care creșterea numărului de ore îl poate avea asupra vieții școlare și personale a elevilor. În opinia sa, o astfel de măsură ar putea accentua oboseala și stresul, fără a aduce neapărat îmbunătățiri în procesul de învățare.
Pe fondul acestor tensiuni, începutul anului școlar 2025-2026 se anunță complicat. Posibilele proteste ale sindicatelor, nemulțumirile profesorilor și îngrijorările părinților și elevilor creează un context tensionat, în care calitatea educației riscă să fie afectată. Toți cei implicați spun că, indiferent de disputele din jurul reformei, obiectivul central trebuie să rămână sprijinirea elevilor și menținerea unui standard ridicat al actului educațional.
Ce lege a implementat Ilie Bolojan
„(1) În învățământul preuniversitar, altul decât cel militar/învățământul cu predare în limbile minorităților naționale/învățământul cu predare în limba română organizat în unități administrativ-teritoriale în care o minoritate națională constituie majoritatea populației, formațiunile de studiu de început de ciclu, respectiv grupele din învățământul antepreșcolar și preșcolar, clasa pregătitoare, clasa a V-a și clasa a IX-a, se constituie astfel încât pe fiecare filieră/profil/an de studiu numărul copiilor/elevilor să depășească valoarea medie prevăzută la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 23. – (1) În învăţământul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe sau clase, după cum urmează:
a) educaţia timpurie, nivel antepreşcolar:
(i) grupa mică cuprinde, în medie, 9 copii, dar nu mai puţin de 7 şi nu mai mult de 11;
(ii) grupa mijlocie cuprinde, în medie, 14 copii, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 17;
(iii) grupa mare cuprinde, în medie, 16 copii, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 22;
b) educaţia timpurie, nivel preşcolar: grupa cuprinde, în medie, 17 preşcolari, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 22;
c) învăţământul primar: clasa cuprinde, în medie, 18 elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 24;
d) învăţământul gimnazial: clasa cuprinde, în medie, 20 elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 28;
e) învăţământul sportiv şi de artă: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 24, şi poate fi constituită din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde, în medie, 7 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 10;
f) învăţământul liceal, inclusiv dual: clasa cuprinde, în medie, 23 de elevi, dar nu mai puţin de 16 şi nu mai mult de 30;
g) instruirea practică şi pregătirea de specialitate se desfăşoară pe grupe de minimum 8 elevi şi maximum 15 elevi;
h) clasele din învăţământul liceal tehnologic pot fi constituite din maximum 3 grupe cu calificări diferite;
i) învăţământul postliceal: clasa cuprinde, în medie, 26 de elevi, dar nu mai puţin de 20 şi nu mai mult de 32;
j) învăţământul special:
(i) pentru antepreşcolari cu sprijin de nivel I-II: grupa de sprijin special cuprinde, în medie, 6 copii, dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 7;
(ii) pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel I-II: grupa/clasa de sprijin special cuprinde în medie 7 elevi, dar nu mai puţin de 6 şi nu mai mult de 8;
(iii) pentru antepreşcolari cu deficienţe grave de dezvoltare şi preşcolari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 4 copii, dar nu mai puţin de 3 şi nu mai mult de 5;
(iv) învăţământul special pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 5 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 6;
k) prin excepţie de la lit. j), în învăţământul tehnologic special pentru elevi cu deficienţe uşoare şi/sau moderate: clasa cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 12.”
