Vanatoru Andreea
Echinocțiul reprezintă un fenomen astronomic unic, ce are loc de două ori pe an, în martie și septembrie. În aceste momente, ziua și noaptea devin aproape egale ca durată pe întreaga planetă. Această egalitate se datorează alinierii axei Pământului cu Soarele, astfel încât steaua noastră se află exact deasupra ecuatorului terestru.
Ce este echinocțiul?
Cuvântul „echinocțiu” provine din latină și înseamnă literalmente „noapte egală”. Totuși, în realitate, ziua este ușor mai lungă decât noaptea. Fenomenul se explică prin refracția luminii solare (curbarea razelor în atmosferă) și prin dimensiunea aparentă a Soarelui, care face ca lumina lui să mai fie vizibilă chiar și după ce a trecut de orizont.
Echinocțiul de toamnă din 2025
În anul 2025, echinocțiul de toamnă va avea loc pe 22 septembrie, la ora 21:19 (ora României). Acest moment marchează începutul oficial al toamnei în emisfera nordică și al primăverii în emisfera sudică.
Pentru că anul solar are 365,25 zile, echinocțiile nu cad mereu pe aceeași dată. De aceea, în diferiți ani, echinocțiul de toamnă poate varia între 22 și 23 septembrie.
De ce se întâmplă echinocțiile?
Planeta noastră are o axă înclinată la aproximativ 23,5 grade față de planul orbitei. Din cauza acestei înclinații, de-a lungul anului, Soarele „călătorește” aparent pe cer, schimbând unghiul la care luminează emisferele nordică și sudică.
La echinocțiu, axa Pământului nu este nici înclinată spre Soare, nici opusă lui. Soarele se află direct deasupra ecuatorului. Linia ce separă ziua de noapte (cercul terminator) trece prin ambii poli, rezultând o distribuție echilibrată a luminii, scrie Antena 3.
Importanța culturală și istorică a echinocțiilor
De-a lungul timpului, echinocțiile au avut un rol central în culturile umane. Ele simbolizează echilibrul, tranziția și renașterea. În Japonia, echinocțiile sunt considerate sărbători publice și sunt dedicate comemorării celor dragi.
În Mesoamerica, vechii mayași au ridicat temple impresionante, precum Kukulcan la Chichén Itzá, unde jocul umbrelor la echinocțiu creează iluzia unui șarpe care coboară pe trepte.
În Cambodgia, complexul Angkor Wat a fost construit astfel încât să marcheze aceste momente speciale. Aceste exemple arată că, dincolo de valoarea științifică, echinocțiile au fost și repere spirituale sau sociale fundamentale.
Echinocțiile din sistemul solar – cazul spectaculos al lui Saturn
Echinocțiile nu sunt un fenomen exclusiv pământean. Orice planetă cu axă de rotație înclinată trece prin două echinocții pe parcursul unei orbite complete în jurul Soarelui. Totuși, pe Saturn, acest eveniment devine un adevărat spectacol cosmic.
Planeta cu inele trece prin echinocțiu o dată la 14,7 ani tereștri. Atunci, inelele – formate din particule de gheață și praf – sunt aliniate perfect cu planul Soarelui. Lumina cade aproape paralel pe ele, ceea ce le face să pară că dispar din vedere.
Primul care a observat acest fenomen a fost Galileo Galilei în anul 1612, la scurt timp după descoperirea inelelor. Uimit, el a notat că Saturn părea „să-și fi înghițit copiii”. În 2009, sonda Cassini a transmis imagini extraordinare ale acestor inele estompate, luminate doar de lumina reflectată de pe planeta însăși.
Simbolul echinocțiului de toamnă
Echinocțiul din 22 septembrie 2025 este mai mult decât un eveniment astronomic. El marchează trecerea într-un nou anotimp, un moment de echilibru între lumină și întuneric, ce reamintește de ciclicitatea naturii.
Astfel, fenomenul are o dublă semnificație:
- Științifică, prin explicarea mișcărilor Pământului și a variației anotimpurilor.
- Culturală și spirituală, prin simbolistica echilibrului, a tranziției și a legăturii strânse dintre om și cosmos.
Ora de iarnă 2025 – când se schimbă ceasurile și ce înseamnă această trecere
În fiecare an, România – alături de alte state europene – face trecerea de la ora de vară la ora de iarnă, un obicei care marchează sfârșitul perioadei cu zile lungi și luminoase și revenirea la programul standard.
În 2025, schimbarea va avea loc mai devreme decât în anul precedent. Dacă în 2024 am potrivit ceasurile în noaptea de 26 spre 27 octombrie, anul acesta trecerea va fi făcută în noaptea dintre sâmbătă, 25 octombrie, și duminică, 26 octombrie.
Cum se schimbă ora?
La momentul trecerii, ora 4:00 dimineața va deveni ora 3:00, ceea ce înseamnă că vom câștiga o oră de somn. Odată cu acest pas, România revine la Timpul Legal Român (TLR), adică fusul orar al Europei de Est, cu două ore înaintea Timpului Universal Coordonat (GMT/UTC+2). Practic, această modificare marchează sfârșitul orarului de vară, care începuse în ultima duminică din martie.
