Georgescu Dragos
Un proiect legislativ care ar fi putut afecta direct peste nouă milioane de români a fost amânat pe termen nedeterminat, după ce a stârnit ample controverse și dezbateri în spațiul public și în mediul politic. Este vorba despre actul normativ care reglementează plata pensiilor private din Pilonul II și III, un subiect sensibil pentru milioane de salariați și viitori pensionari.
Ilie Bolojan a amânat adoptarea legii care i-a enervat pe români. Ce voia să facă Guvernul
În forma în care a fost prezentat, proiectul ar fi schimbat fundamental modul în care românii își pot retrage economiile acumulate de-a lungul anilor. Retragerea integrală a banilor ar fi fost limitată, iar pensionarii ar fi putut încasa cel mult 25% din suma acumulată într-o singură tranșă, restul urmând să fie primit lunar, pe o perioadă de până la 10 ani.
Până la adoptarea unor eventuale noi reglementări, însă, regulile rămân aceleași: beneficiarii pot să își retragă integral pensia privată sau, la cerere, în tranșe pe cinci ani.
Proiectul de lege nu a reușit să obțină consens politic, iar surse citate de Digi24 indică faptul că există intenția de a declanșa o dezbatere națională înainte de a decide forma finală a legii. În prezent, doar o parte dintre parlamentarii din USR susțin în mod deschis adoptarea documentului în forma propusă.
Miza este uriașă, întrucât Pilonul II și Pilonul III de pensii private reprezintă pentru mulți români singura sursă de economii pentru vârsta pensionării. Modificările preconizate ar fi adus România mai aproape de modelul aplicat în majoritatea statelor europene, dar în același timp ar fi redus libertatea beneficiarilor de a dispune de banii strânși după cum consideră.
Ce prevedea proiectul de lege
Potrivit notei de fundamentare, plata pensiilor private ar urma să se facă prin intermediul unor fonduri special constituite, denumite fonduri de plată a pensiilor private. Acestea ar fi administrate de furnizori de pensii private autorizați de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
Furnizorii de pensii private ar putea fi:
administratorii de fonduri de pensii private,
societățile de asigurare de viață,
societățile de administrare a investițiilor,
societățile de plată a pensiilor private constituite conform Legii societăților nr. 31/1990.
Aceste instituții ar avea rolul de a gestiona plata lunară a pensiilor private, în limita sumelor și a perioadelor stabilite de lege.
Regulile esențiale din noua propunere legislativă
Retragere forfetară: maximum 25% din suma acumulată, într-o singură tranșă.
Plăți lunare: restul sumei ar fi distribuit lunar, pe o perioadă de maximum 10 ani.
Administrare specializată: plățile se fac exclusiv prin intermediul fondurilor de plată a pensiilor private, gestionate de furnizori autorizați.
Autorizarea ASF: doar entitățile aprobate de Autoritatea de Supraveghere Financiară ar putea gestiona aceste fonduri.
Reacții oficiale și încercări de calmare a temerilor
Pentru a calma îngrijorările publice, Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), a organizat o conferință de presă în care a dat asigurări că nu există nicio problemă legată de plata pensiilor private.
„Fondurile de pensii sunt foarte lichide și pot face față plăților fără probleme, inclusiv vârfurilor de plată care vor veni”, a declarat Crăciun, respingând speculațiile potrivit cărora modificările ar fi motivate de lipsa banilor sau de intenții ascunse de a restricționa accesul românilor la propriile economii.
Premierul Ilie Bolojan a intervenit în dezbatere, subliniind că proiectul nu are ca scop „confiscarea fondurilor acumulate”, ci doar reglementarea modului de plată, inspirată din modelele practicate în majoritatea țărilor europene.
„Este vorba despre o organizare mai eficientă a plăților, nu despre o luare a banilor oamenilor. În foarte multe state membre ale Uniunii Europene, pensiile private nu se plătesc integral, ci eșalonat, pentru a asigura o protecție mai bună beneficiarilor și pentru a menține echilibrul fondurilor”, a precizat șeful Executivului.
Argumentele ASF și motivele schimbării
Președintele ASF, Alexandru Petrescu, a explicat că modificările au fost gândite pornind de la mediile europene. Două elemente cheie au stat la baza propunerilor:
Suma forfetară maximă de 25% care poate fi retrasă imediat.
Perioada de plată de maximum 10 ani pentru tranșele lunare.
Petrescu a subliniat că, în absența unor astfel de limitări, există riscul ca un număr mare de beneficiari să își retragă brusc și integral economiile, ceea ce ar putea crea presiuni uriașe asupra stabilității sistemului.
„Este o măsură de protecție, atât pentru sistem, cât și pentru beneficiari. Dacă banii sunt retrași treptat, se asigură o sursă constantă de venit pentru pensionari, iar fondurile își pot păstra echilibrul”, a explicat acesta.
Situația actuală – regulile în vigoare
Până la adoptarea unui nou cadru legislativ, beneficiarii Pilonului II și III își pot încasa:
integral economiile acumulate;
în tranșe, pe o perioadă de până la 5 ani, dacă aleg această variantă.
Acest lucru le oferă libertate totală în administrarea banilor, dar și posibilitatea de a-i utiliza imediat după pensionare pentru nevoile personale sau familiale.
De ce este important Pilonul II și III pentru români
Pilonul II de pensii private este obligatoriu pentru salariații sub 35 de ani și opțional pentru cei între 35 și 45 de ani. El presupune redirecționarea unei părți din contribuția la asigurările sociale către un fond privat administrat.
Pilonul III este complet opțional și reprezintă o formă de economisire pe termen lung, prin contribuții suplimentare voluntare. Împreună, aceste două mecanisme au acumulat fonduri semnificative, destinate exclusiv plății pensiilor private ale participanților.
Amânarea proiectului de lege oferă timp pentru consultări publice și pentru o dezbatere amplă la nivel național. În acest proces ar urma să fie implicate:
reprezentanți ai Guvernului,
parlamentari din toate partidele,
specialiști în domeniul financiar și juridic,
organizații ale pensionarilor,
reprezentanți ai administratorilor de fonduri.
Scopul este de a găsi un echilibru între protejarea economiilor acumulate și asigurarea unei stabilități pe termen lung a sistemului.
Riscuri și beneficii ale noilor reguli
Asigurarea unui venit constant pentru pensionari, pe termen lung.
Reducerea riscului de epuizare rapidă a economiilor.
Stabilitatea fondurilor și prevenirea retragerilor masive bruște.
Riscuri percepute:
Limitarea libertății beneficiarilor de a dispune de banii proprii.
Posibilitatea ca unii pensionari să nu se bucure de întreaga sumă acumulată, dacă decedează înainte de finalizarea plăților.
Suspiciuni legate de motivațiile reale ale schimbării.
