Georgescu Dragos
România își întărește capacitățile de protecție a spațiului aerian național în fața noilor amenințări hibride. Președintele interimar Ilie Bolojan a promulgat un proiect de lege care le permite structurilor militare și instituțiilor de securitate ale statului să neutralizeze, să intercepteze și chiar să distrugă dronele care pătrund ilegal în spațiul aerian românesc. Noua lege aduce o serie de măsuri fără precedent în peisajul legislativ românesc, adaptate unui context internațional tensionat și unor riscuri emergente din zona tehnologiei autonome de zbor.
Ilie Bolojan a promulgat o lege importantă chiar în prima zi cu Nicușor Dan președintele ales. George Simion s-a opus opus cât a putut
Textul adoptat oferă statului o serie de instrumente clare pentru a contracara utilizarea abuzivă a dronelor – fie că este vorba de acțiuni ostile, tentative de spionaj sau simple zboruri neautorizate în zone sensibile. În plus, introduce obligații ferme pentru operatorii de infrastructuri critice și entitățile publice și private cu rol strategic în funcționarea statului român.
Dronele neautorizate vor putea fi distruse cu armament
Potrivit legii promulgate, aeronavele fără pilot care încalcă granițele aeriene ale României pot fi neutralizate în mod activ. Mai precis, dacă o dronă intră ilegal pe teritoriul național și zboară fără autorizație, forțele de apărare pot acționa pentru:
distrugerea acesteia cu armament din dotare;
neutralizarea semnalului sau blocarea comunicației;
preluarea controlului asupra aparatului, dacă tehnologia permite.
Până acum, legislația românească era vagă în privința modului în care pot fi tratate dronele ostile. Noua lege vine să umple acest gol, într-un context regional în care incidentele cu drone – inclusiv la granița cu Ucraina – s-au intensificat semnificativ.
Legea stabilește că aceste intervenții pot fi realizate de structurile din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate, cu sprijinul echipamentelor specializate sau prin mijloace clasice, inclusiv armament.
Controverse și opoziție din partea partidelor suveraniste
În timpul dezbaterii parlamentare, proiectul a fost intens contestat de formațiunile politice AUR, POT și SOS România. Acestea s-au opus în special articolului care permite Statului Major al Apărării să transfere temporar controlul asupra unor structuri militare către autoritățile NATO, în situații care implică gestionarea spațiului aerian.
Suveraniștii au susținut că acest paragraf afectează suveranitatea națională și au contestat constituționalitatea legii. În martie 2025, Curtea Constituțională a respins aceste sesizări, declarând prevederile legii conforme cu Legea fundamentală și cu angajamentele internaționale ale României.
Prin urmare, noua lege rămâne în vigoare în forma agreată de majoritatea parlamentară și susținută de structurile de securitate națională.
Infrastructurile critice – obligate să investească în protecție anti-dronă
Un capitol important al legii îl reprezintă noile obligații impuse operatorilor de infrastructuri critice. Firmele și instituțiile care administrează sau operează instalații strategice din domenii precum:
energie (electricitate, petrol, gaze);
telecomunicații;
transporturi;
industrie grea;
infrastructură financiar-bancară;
apărare și ordine publică;
vor avea obligația să implementeze măsuri clare de protecție împotriva dronelor. Aceasta include achiziționarea de echipamente tehnice, sisteme de detecție, bruiaj sau control de la distanță, dar și personal specializat care să gestioneze astfel de amenințări.
Deputații au modificat forma inițială a proiectului, extinzând obligațiile și către persoane juridice de drept privat care gestionează obiective considerate sensibile. Acestea includ:
aeroporturi civile;
terminale portuare;
noduri feroviare strategice;
rețele de comunicații;
instituții culturale și științifice de interes național.
Măsurile de protecție vor fi stabilite de CSAT
Pentru a asigura o abordare unitară și coerentă, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va avea un rol-cheie în aplicarea legii. La propunerea structurilor din sistemul național de apărare, CSAT va decide:
care obiective necesită măsuri de protecție împotriva dronelor;
cerințele tehnice ale echipamentelor și sistemelor care urmează să fie implementate;
regimul de utilizare a infrastructurii anti-dronă de către instituțiile statului.
Astfel, statul va păstra controlul strategic asupra rețelei de apărare aeriană, chiar și atunci când echipamentele sunt finanțate și implementate de entități private. Este o formulă care încearcă să echilibreze nevoia de securitate cu respectarea autonomiei economice a actorilor implicați.
Echipamentele anti-dronă, la dispoziția statului prin contracte de comodat
Legea introduce și un mecanism legal prin care echipamentele achiziționate de firme private sau instituții cu rol strategic vor putea fi puse la dispoziția structurilor statului. Aceasta se va face prin contracte de comodat, fără ca statul să achite chirie, dar cu acces direct în caz de urgență.
Această prevedere creează un cadru de colaborare între public și privat, permițând statului să utilizeze infrastructura existentă în scopuri de securitate națională, fără a depinde exclusiv de propriile dotări.
Cine plătește?
În ceea ce privește finanțarea, legea prevede clar că operatorii de infrastructuri critice și administratorii de obiective de importanță deosebită vor suporta din fonduri proprii costurile necesare:
achiziției echipamentelor;
mentenanței;
instruirii personalului;
implementării sistemelor de securitate.
Totuși, aceștia ar putea avea acces la programe cu finanțare publică, în funcție de alocările bugetare și de prioritățile stabilite de Guvern. Se deschide astfel o cale prin care statul poate susține eforturile din sectorul privat pentru a crește reziliența națională în fața noilor riscuri.
Un cadru legislativ adaptat noilor realități
Adoptarea acestei legi vine într-un moment în care incidentele cu drone au devenit aproape cotidiene în regiunea Mării Negre și la granița cu Ucraina. De la supravegherea neautorizată a obiectivelor militare și industriale, până la transportul ilegal de bunuri, dronele reprezintă o vulnerabilitate emergentă.
România, membră NATO și UE, are obligația de a-și proteja nu doar granițele, ci și spațiul aerian național. Legea promulgată de Ilie Bolojan reprezintă o etapă firească în consolidarea acestui cadru de protecție. Ea aduce claritate juridică, definind atribuțiile instituțiilor, responsabilitățile operatorilor economici și mecanismele prin care statul poate interveni rapid în situații de criză.
Ce urmează?
După promulgare, urmează publicarea legii în Monitorul Oficial și elaborarea normelor metodologice. Se estimează că structurile din Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul de Telecomunicații Speciale vor lucra împreună pentru a defini specificațiile tehnice și protocoalele de intervenție.
De asemenea, CSAT urmează să emită o hotărâre care să stabilească lista obiectivelor prioritare, echipamentele recomandate și standardele de interoperabilitate. În paralel, este de așteptat ca marii operatori din energie, transporturi și telecomunicații să înceapă procedurile pentru achiziția echipamentelor de detectare și neutralizare a dronelor.
Prin această lege, România transmite un semnal clar aliaților săi din NATO și Uniunea Europeană: capacitatea de a răspunde noilor amenințări este o prioritate. Într-un context regional volatil, cu război la graniță și cu tot mai multe tentative de interferență externă, consolidarea controlului asupra spațiului aerian este o decizie strategică.
Adoptarea acestui cadru legislativ plasează România în rândul statelor care au trecut deja la nivelul următor în apărarea aeriană – de la monitorizare pasivă la intervenție activă. Este o transformare care ar putea deveni model și pentru alte țări din regiune.
