Loredana Ionescu
Premierul Ilie Bolojan, alături de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a prezentat luni, 21 iulie 2025, într-o conferință de presă, un nou pachet de măsuri menite să reformeze sistemul sanitar din România. Oficialii au tras un semnal de alarmă privind cheltuielile din domeniul medical, care au crescut semnificativ în ultimii ani și au atins, în prezent, un nivel similar celui înregistrat în timpul pandemiei.
Ilie Bolojan anunță noi reforme: „Avem servicii umflate”
Potrivit premierului, România alocă acum 16% din veniturile statului pentru sănătate, comparativ cu 11% în anii anteriori, o majorare care nu se regăsește în calitatea serviciilor oferite pacienților.
„Sistemul de sănătate se confruntă cu două mari probleme: costurile care cresc rapid și serviciile care nu sunt întotdeauna reale sau de calitate. Avem servicii umflate, avem fraude”, a declarat Ilie Bolojan.
Executivul a anunțat că va introduce măsuri de control și eficientizare, vizând în special zona salariilor și a sporurilor din sistemul medical, precum și verificarea decontărilor suspecte făcute de spitale și clinici private sau de stat. Guvernul promite transparență și sancțiuni pentru nereguli, într-un efort de a redirecționa fondurile publice către îngrijiri reale și necesare pentru pacienți.
„Am anunţat că vom prezenta săptămâna aceasta unul din pachetele importante pe care vrem să le adoptăm, cel pentru Sănătate. Sistemul a acumulat multe probleme în ultimii ani. Sunt două aspecte majore care îi afectează buna funcţionare: unul este creşterea accelerată a cheltuielilor. Cheltuielile care sunt alocate prin CNSAS faţă de o pondere de aproximativ 11%, cât a fost în anii trecuţi, doar în pandemie am mai ajuns la această pondere. Există o presiune puternică asupra bugetului. Anul acesta avem un buget alocat de 77 miliarde de lei, la care colegii ne-au solicitat o suplimentare obligatorie. Ne trebuie cel puţin 10 miliarde rectificare suplimentară”, a declarat Ilie Bolojan.
„A doua problemă majoră este că această creştere de sume nu se reflectă direct proporţional în calitatea serviciilor. Aceste măsuri pe care le propunem vin să rezolve o bună parte din aceste probleme, atacând cauzele care au făcut să ajungem aici. Avem conduceri de spitale care nu performează, ineficienţă managerială şi administrativă. Avem cheltuieli salariale disproporţionate.Sunt servicii umflate și uneori fraude. Avem o întârziere a digitalizării sistemului şi asta nu ne permite să vedem problemele. Avem o socializare a multor cheltuieli şi o privatizare a câştigurilor. Avem o lipsă a criteriilor de performanţă în sistem, pentru salarizarea medicilor. Avem un supraconsum de medicamente şi proceduri inadecvate. Avem o debalansare a activităţii în sistem. Pacienţii ajung în sistemul spitalicesc cu boli în stadiu avansat pentru că prevenţia este slabă”, mai spune premierul
„Eficentizarea sistemului nu înseamnă că vom tăia bani de la pacienți. Nu înseamnă că vom lăsa spitalele fără resursele necesare. Cred că prea mulți ani sistemul de sănătate a fost peticit. Atât de peticit încât nu mai permitem reforme punctuale. Este nevoie de o reformă reală care să scoată la suprafață adevărul așa cum este el. Să fii managerul unui spital nu este un privilegiu. Am vizitat multe spitale în care am văzut că se poate, care arată mult mai bine ca majoritatea spitalelor private. În aceeași țară, cu aceeași finanțare și aceeași legislații majoritatea au arătat că se poate. Îi rog pe managerii care spun că nu se poate să lase locul liber pentru cei care pot și știu cum se face”, a declarat ministrul Alexandru Rogobete.
„Îmi este rușine că unii pacienți sunt trimiși să cumpere Algocalmin. Banalul Paracetamol în multe spitale nu există, deşi bugetul a crescut semnificativ. În medicina românească există oameni excepționali care fac mai multe gărzi decât trebuie, care stau peste program ca să-și trateze pacienții. Reformele sunt pentru colegii care la 11-12 părăsesc spitalul public ca să-și vadă pacienții în privat, care își iau concediu ca să meargă în privat”, adaugă ministrul.
„Sunt peste 30 de măsuri doar în domeniul Ministerul Sănătății, la care se adaugă cele ale CNAS. Ne dorim să orientăm pacienții spre ambulatoriu sau spitalizarea de zi. Nu se pune problema restructurării sistemului sanitar, nu vom da pe nimeni afară. Obişnuinţa în care noaptea, în weekend sau de sărbători un număr mare de pacienţi e transferat spre spitalele judeţene fără un motiv medical întemeiat trebuie să înceteze rapid. Rata pacienților care pot fi tratați în unitatea medicală în care se prezintă poate fi mult mai mare decât în prezent. Ajustarea treptată până la eliminare a contribuţiei personale pentru serviciile medicale în unităţile private, decontate cu CNAS”, a declarat ministrul Alexandru Rogobete.
„Trebuie să dezvoltăm asigurările private de sănătate. Astăzi nu există niciun spital public care să aibă contract cu un asigurat privat. Orice sistem gestionat prin monopol nu poate fi eficient. Pe lângă CNAS este nevoie în România să dezvoltăm asigurări private care să vină complementar. Spitalele nu au mai fost evaluate și clasificate de 20 de ani. Avem multe spitale în România care nu pot oferi serviciile de care comunitatea are nevoie. Ne propunem revizuirea metologiei pentru clasificarea spitalelor în funcție de competență. Există multe de pacienți care încep tratamentul în unități medicale private, pacienți care din motive obiective medical se complică și sunt tratați 100% din cazuri în spital public care investește în recuperea pacientului sume importante de bani, dar aceste servicii nu sunt decontacte corespunzător de CNAS. Pentru această componentă venim cu o măsură fermă: transferul responsabilității achitării costurilor aferente situaţiilor în care un pacient este externat de la o unitate sanitară privată şi transferat pentru patologii de acelaşi tip, în 48 de ore de la externare, într-o unitate sanitară publică. Instituirea unei sancţiuni şi recuperarea contravalorii serviciilor medicale în cazul în care în perioada derulării contractului, structurile de control raportează servicii care nu au fost efectuate. Sancţiunea va fi o sumă stabilită printr-un procent mare, de 10%, la contravaloarea serviciilor de spitalizare aferente lunii în care s-au înregistrat aceste servicii de decontare fictivă. Se vor efectua controale şi se vor aplica sancţiuni de 20% din valoarea contractului cu Casa acolo unde nu se poate face dovada prin facturi a echipamentelor medicale, a medicamentelor sau consumabilelor medicale”, mai spune ministrul.
„Vom majora punctul pe serviciu medical în ambulatoriu de la 5 lei, neactualizat de 10 ani, la 6,5 lei de la 1 august şi la 8 lei de la 1 ianuarie. (…) Am discutat despre internarea fictivă. Venim cu o măsură fermă. Sancționarea cu încetarea contractului de administrație a șefului de secție și cu încetarea contractului de muncă pentru medicul care interzează fictiv un pacient într-un spital public”, a declarat ministrul Alexandru Rogobete.
Guvernul României pregătește un pachet de peste 70 de măsuri
Guvernul României pregătește un pachet de peste 70 de măsuri dedicate sistemului sanitar, ce urmează să fie prezentate oficial în cursul zilei de astăzi. Obiectivul anunțat este clar: eficientizarea structurii medicale din România și reducerea cheltuielilor excesive, în contextul în care sumele alocate din bugetul de stat au crescut constant, fără ca acest lucru să se reflecte în calitatea serviciilor oferite pacienților.
Una dintre cele mai importante modificări analizate vizează acordarea sporurilor salariale în spitale. Potrivit noilor propuneri, sporurile medicale ar putea fi corelate direct cu gradul de ocupare al unităților sanitare. O altă variantă aflată în discuție presupune ca aceste sporuri să fie calculate în funcție de salariile existente în cadrul spitalelor respective, și nu raportat la grilele salariale ale angajaților din primării sau consilii județene, așa cum se întâmplă în prezent.
Premierul Ilie Bolojan a subliniat că în foarte multe spitale din țară, cheltuielile cu personalul depășesc pragul de 90% din buget. În acest context, Guvernul intenționează să regândească politica salarială și să introducă mecanisme de corectare acolo unde raportul între costuri și performanță este dezechilibrat.
O altă schimbare semnificativă se referă la salariile medicilor rezidenți din spitalele private. Statul român nu va mai suporta aceste costuri, care vor trece în sarcina unităților medicale private unde își desfășoară activitatea tinerii medici.
Capitolul medicamentelor este și el vizat de reforme. Având în vedere costurile ridicate din această zonă, autoritățile iau în calcul limitarea accesului la tratamente inovative de ultimă generație – cele cu prețuri mari – în cazul în care există deja tratamente generice disponibile. Măsura ar urma să asigure un echilibru între inovație și sustenabilitatea financiară a sistemului.
Premierul Bolojan a făcut referire și la concediile medicale, despre care a spus că sunt într-un număr mult prea mare, în special în perioadele de sărbători. Astfel, este posibil ca Guvernul să introducă reglementări suplimentare pentru verificarea și validarea acestora, în vederea reducerii abuzurilor și a cheltuielilor nejustificate.
Sursa foto: Arhivă
