Georgescu Dragos
Premierul Ilie Bolojan a stârnit un val de reacții prin declarațiile făcute marți, în care a vorbit deschis despre corupția sistemică din instituțiile publice românești. Deși a negat categoric că ar fi dat mită vreodată poliției, liderul Executivului a descris cu sinceritate o realitate pe care mulți români o cunosc prea bine: sistemele defectuoase, procedurile abuzive și rețelele neoficiale care funcționau „ca un mecanism bine uns”, în special înainte de integrarea în Uniunea Europeană.
Ilie Bolojan, despre șpaga dată Poliției. „Nu am dat mită la Poliție. Aveai două posibilități: fie primeai amendă, fie rezolvai prietenește”
Declarațiile sale vin într-un moment în care tema corupției este din nou în prim-planul opiniei publice. Tonul premierului a fost unul direct, fără nuanțări inutile, iar mesajul – clar: România nu mai are voie să tolereze niciun fel de mecanisme instituționale corupte. De la vămi, la permise, de la pașapoarte la caziere, Ilie Bolojan a enumerat punctual zonele în care, în trecut, șpaga era regula, nu excepția.
Răspunzând unei întrebări privind experiența personală cu mita, premierul a explicat că, în perioada în care activa în sectorul privat, ca antreprenor, era frecvent oprit pe drum de echipaje de poliție.
În acele vremuri – spune el – „aveai două posibilități: fie primeai amendă, fie rezolvai prietenește”. Cu alte cuvinte, sistemul oferea un cadru aproape oficializat al corupției de mic nivel, acceptat tacit de ambele părți: funcționar și cetățean.
Bolojan nu a spus că a ales varianta „prietenească”, dar nici nu a ascuns realitatea acelor ani. „Fiecare om a procedat cum a considerat de cuviință”, a spus premierul, recunoscând că sistemele publice românești funcționau, în mod fundamental, greșit. Situația era generalizată: de la controlul în trafic, până la vămi, frontieră, înmatriculări și permise.
Aceste „reflexe” ale sistemului, odată instaurate, sunt extrem de greu de eliminat. Tocmai de aceea, Bolojan a insistat că e nevoie de voință politică reală și de intervenții ferme pentru destructurarea mecanismelor paralele de funcționare.
Vămile, un exemplu dureros al eșecului instituțional
Premierul a oferit un exemplu clar: modul în care funcționau vămile înainte de aderarea României la Uniunea Europeană. Cei care au trecut vreodată printr-o vamă auto înainte de 2007 știu ce înseamnă „controlul la sânge” și „atenția necesară” pentru a trece mai repede.
„Vă rog să vă gândiți cum se intra în România înainte de a fi în UE, în zona Poliției de frontieră. Vă rog să vă gândiți cum se intra în zona vămii”, a punctat Ilie Bolojan. Este o referire la o perioadă în care sistemul vamal era cunoscut mai degrabă pentru „pachețelele” și „protocolul” obligatoriu, decât pentru aplicarea legii.
Cei care activau în transporturi internaționale, cei din comerț sau simplii turiști știau că, fără „atenții”, procesul se prelungea nejustificat. Totul era gândit pentru a descuraja rezistența și a încuraja „înțelegerile”. Aceste practici nu erau accidentale, ci parte a unui sistem corupt și acceptat la toate nivelurile.
Bolojan nu s-a limitat doar la o constatare. El a reamintit că, în perioada în care a fost prefect de Bihor, iar apoi secretar general al Guvernului (2005–2007), a inițiat reforme radicale în instituțiile cele mai afectate de corupție: Direcția de Pașapoarte, Serviciul de Înmatriculări și Permise, Cazierul Judiciar.
„Serviciile care erau destul de pervertite în România în acea perioadă – înmatriculări, permise de conducere, pașapoarte, caziere fiscale, caziere judiciare – au fost operaționalizate. Documentele s-au eliberat în două ore, cozile care erau în zona Udriște au dispărut”, a spus premierul, subliniind că aceste schimbări nu s-au produs peste noapte, ci în aproximativ șase luni de reforme susținute.
Este una dintre puținele perioade în care administrația publică românească a reușit, prin digitalizare parțială, standardizare și transparență, să elimine corupția de la ghișee. Cozile umilitoare, „pilele” sau „cunoștințele” au fost înlocuite – cel puțin temporar – de un sistem mai funcțional, mai eficient și mai greu de manipulat.
