Premierul Ilie Bolojan a explicat public motivele care au stat la baza deciziei de majorare a impozitului pe proprietate începând cu 1 ianuarie 2026, subliniind că această măsură nu este una arbitrară, ci face parte din angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Șeful Guvernului a arătat că modificarea ar fi trebuit aplicată încă de acum trei ani, însă a fost amânată din cauza blocajelor legislative.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni difuzate de Digi FM, unde Ilie Bolojan a precizat că scopul creșterii impozitului nu este doar suplimentarea veniturilor la bugetele locale, ci și asigurarea resurselor necesare pentru continuarea investițiilor în infrastructura locală.
De ce a fost necesară majorarea impozitului pe proprietate
Premierul a recunoscut că decizia a atras critici, însă a insistat asupra faptului că Guvernul nu mai putea amâna aplicarea unei reforme asumate la nivel european.
„Am fost criticat, dar de trei ani de zile trebuia să facem asta în angajament PNRR”, a declarat premierul.
Potrivit acestuia, România se află într-un moment în care fondurile disponibile la bugetul de stat nu mai pot acoperi integral investițiile necesare în toate localitățile. În acest context, contribuția cetățenilor prin impozitele locale devine esențială pentru cofinanțarea proiectelor de infrastructură.
Contribuția cetățenilor, esențială pentru dezvoltarea locală
Ilie Bolojan a explicat că impozitul pe proprietate trebuie privit ca o contribuție directă la dezvoltarea comunităților locale. Premierul a subliniat că beneficiarii lucrărilor publice trebuie să participe, într-o formă echitabilă, la finanțarea acestora.
„Un cetățean care beneficiază de lucrările care se fac astăzi în toate localitățile în România – extinderea rețelelor de apă, de canalizare, de asfalt – trebuie să înțeleagă că și el trebuie să contribuie cu acest impozit la venitul localității, pentru a fi cofinanțate aceste lucrări, pentru că nu mai avem de unde să le finanțăm și vrem să le continuăm”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Acesta a adăugat că accesul mai bun la locuințe, străzi asfaltate și iluminate, precum și la servicii de sănătate locale mai performante presupune un efort financiar comun, atât din partea statului, cât și a cetățenilor.
Ordonanță de urgență pentru aplicarea modificărilor fiscale
După interviul acordat presei, Ilie Bolojan a participat la ședința de Guvern în cadrul căreia s-a aflat pe ordinea de zi proiectul de Ordonanță de urgență privind modificarea și completarea Titlului IX „Impozite și taxe locale” din Legea nr. 227/2015 – Codul fiscal.
Proiectul a fost publicat în transparență decizională de Ministerul Finanțelor la data de 12 decembrie, înainte ca pachetul doi de măsuri fiscale să fie declarat constituțional și să fie promulgat. Legea nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial, pe 15 decembrie, potrivit Mediafax.
Blocajele legislative care au întârziat aplicarea măsurii
În nota de fundamentare a proiectului de OUG, Ministerul Finanțelor explică faptul că inițiativa vine pe fondul dificultăților apărute în implementarea modificărilor aduse Codului fiscal. Adoptarea întârziată a legislației necesare a fost cauzată de un proces legislativ complex, care a inclus două analize succesive ale Curții Constituționale.
„Astfel, ca urmare a faptului că proiectul a fost supus analizei Curții Constituționale în două rânduri, procesul legislativ de adoptare a fost unul complex, fapt ce a condus la temporizarea aplicării legii, și implicit a demersurilor care trebuiau întreprinse de consiliile locale/Consiliul General al Municipiului București dacă proiectul de act normativ ar fi intrat în vigoare în termenul urmărit de legiuitor”, se arată în document.
Guvernul susține că ordonanța de urgență este necesară pentru a permite autorităților locale să aplice noile reguli fiscale în timp util, astfel încât majorările să intre în vigoare la începutul anului 2026, conform angajamentelor asumate de România.
Sursa foto: Arhivă




















