Loredana Ionescu
Senatul României a adoptat legea voluntariatului militar, un act normativ care reglementează pregătirea militară în timp de pace și stabilește cadrul legal pentru mobilizarea rezerviștilor în situații excepționale. Proiectul a fost votat cu o largă majoritate și prevede obligații clare pentru rezerviști în caz de stare de urgență, asediu, mobilizare sau război, inclusiv un termen-limită de 15 zile pentru prezentarea la centrul militar, în anumite situații.
Inițiatorii legii dau asigurări că noile prevederi nu reintroduc serviciul militar obligatoriu și nu afectează drepturile cetățenilor, ci urmăresc consolidarea capacității de reacție a statului român în contextul actual de securitate.
Senatul a adoptat legea voluntariatului militar
Legea privind voluntariatul militar a fost adoptată de Senat cu 79 de voturi pentru și un vot împotrivă, forul legislativ fiind cameră decizională în acest caz. Actul normativ aduce modificări și completări importante legislației din domeniul apărării naționale.
Una dintre noutățile majore este introducerea posibilității ca, în timp de pace, cetățenii români care nu au efectuat anterior serviciul militar să poată urma o formă de pregătire militară voluntară. Astfel, este creat statutul de soldat sau gradat voluntar, în cadrul Ministerului Apărării Naționale.
Programul se adresează femeilor și bărbaților cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care au domiciliul în România și nu au efectuat stagiul militar. Pregătirea militară de bază are o durată de până la patru luni.
Pe parcursul instruirii, participanții beneficiază gratuit de cazare, hrană, echipament militar, asistență medicală și medicamente. Aceștia au aceleași drepturi și obligații ca militarii în termen și sunt supuși regulilor și disciplinei militare.
Indemnizație financiară și trecerea în rezervă
Cei care finalizează programul de voluntariat militar primesc o indemnizație egală cu trei salarii medii brute pe economie, acordată în tranșe lunare. După încheierea stagiului, voluntarii sunt trecuți în rezerva armatei.
Legea prevede însă și sancțiuni pentru cei care nu finalizează pregătirea militară. În aceste cazuri, persoanele respective sunt obligate să restituie sumele primite și costurile suportate de armată pentru instruirea lor. Programul de pregătire se desfășoară în limita fondurilor alocate Ministerului Apărării.
Mobilizarea rezerviștilor în situații excepționale
Proiectul de lege stabilește clar că, în cazul declarării stării de urgență, stării de asediu, mobilizării sau războiului, rezerviștii pot fi chemați la armată, în funcție de necesitățile instituțiilor din domeniul apărării și securității naționale.
Toate persoanele care pot fi mobilizate – tineri apți de armată, rezerviști voluntari și rezerviști – au obligația de a se prezenta la locul, data și ora menționate în ordinul de chemare.
Un aspect important vizează cetățenii aflați temporar în afara țării. În situația declarării stării de asediu, mobilizare sau război, aceștia au la dispoziție maximum 15 zile de la notificare pentru a se prezenta la centrul militar de care aparțin, în vederea clarificării situației și primirii ordinului de chemare.
Rezerviștii voluntari aflați în străinătate trebuie să se prezinte, în caz de mobilizare, la unitatea militară unde sunt angajați, în termenul prevăzut în contractul semnat.
Legea mai precizează că soldații și gradații activi sunt considerați militari profesioniști, alături de ofițeri, maiștri militari și subofițeri.
Legea nu reintroduce stagiul militar obligatoriu
Reprezentanții partidelor politice au subliniat că legea voluntariatului militar nu reintroduce serviciul militar obligatoriu. Senatorul USR Sorin Șipoș a explicat că actul normativ aduce mai multă claritate și coerență în sistemul de apărare și este adaptat realităților de securitate actuale.
„Proiectul întăreşte rezerva operaţională, dezvoltă componenta de voluntariat şi creează cadrul legal pentru pregătirea militară pe timp de pace, fără a reinstala serviciul militar obligatoriu, dar asigurând capacitatea statului de a reacţiona în situaţie excepţională. Este o lege despre pregătire, nu despre constrângere, despre responsabilitate şi despre adaptarea statului român la realităţile de securitate ale prezentului, cu respect pentru drepturile cetăţenilor şi pentru control democratic”, a declarat Sorin Șipoș.
Protecția locurilor de muncă și responsabilitatea securității
La rândul său, senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc a precizat că legea stabilește condiții clare pentru voluntariatul militar și oferă garanții pentru cei care aleg această formă de pregătire. Potrivit acesteia, angajatorii pot menține locurile de muncă ale participanților pe durata celor patru luni de instruire militară.
„În acelaşi timp, proiectul de lege vorbeşte despre posibilitatea ca angajatorul să le menţină locurile de muncă pe perioada celor patru luni când tinerii noştri învaţă şi fac stagiul militar voluntar”, a declarat Nicoleta Pauliuc.
Adoptarea legii voluntariatului militar marchează un pas important în reorganizarea sistemului de apărare al României, prin consolidarea rezervei operaționale și crearea unui cadru legal clar pentru mobilizare, în contextul provocărilor de securitate tot mai complexe.
Sursa foto: Arhivă
