Mirela Loșniță
Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a prezentat, odată cu votul de învestitură primit din partea Parlamentului, un program de guvernare care aduce în prim-plan obiective clare privind reducerea cheltuielilor publice și reformarea profundă a aparatului administrativ. Documentul subliniază intenția de restructurare a sectorului bugetar, însă rămâne vag în ceea ce privește termenele și instituțiile vizate în mod concret.
Ilie Bolojan începe reformele
Singura structură nominalizată în mod explicit pentru concedieri este Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), aflată în subordinea Ministerului Mediului. Guvernul anunță restructurarea instituției, inclusiv prin eliminarea a jumătate din personalul de la nivel central, pe fondul unui buget considerabil pentru 2025 – aproximativ 3,8 miliarde de lei, din care un sfert este destinat cheltuielilor salariale.
Potrivit programului de guvernare, ANAR urmează să fie reconfigurată radical, începând cu personalul din sediul central. Conform informațiilor publice, instituția are aproximativ 9.000 de angajați la nivel național, însă distribuția acestora nu este transparentă.
Un răspuns oficial transmis în trecut către G4Media evidențiază dezechilibre semnificative în structura personalului: doar 144 de angajați lucrau efectiv pe teren, în timp ce 447 ocupau posturi de șoferi. Acest raport a fost considerat unul revelator pentru ineficiența internă și a constituit un punct de plecare pentru justificarea reformei.
Măsura preconizată de Guvernul Bolojan este una fără precedent în istoria recentă a instituției și poate avea un impact semnificativ asupra activității curente, mai ales în condițiile în care nu sunt specificate criteriile de selecție pentru personalul disponibilizat.
Reduceri de personal și în administrația centrală, dar fără detalii clare
Pe lângă cazul ANAR, programul de guvernare menționează și intenția de a reduce cu 20% personalul din administrația centrală. Această măsură nu este însoțită de un calendar de aplicare și nici de o listă a instituțiilor vizate.
Guvernul susține că măsura are ca scop eficientizarea structurilor de conducere și diminuarea birocrației, însă lipsa unor indicatori clari și a unor obiective cuantificabile ridică semne de întrebare în rândul specialiștilor. Reprezentanți ai administrației publice și ai sindicatelor atrag atenția asupra riscului ca aceste reduceri să fie operate arbitrar, în lipsa unui audit detaliat privind eficiența și nevoile reale ale fiecărei instituții.
Un alt capitol important al programului de guvernare face referire la restructurarea companiilor de stat și a regiilor autonome, cum ar fi Romatsa sau Registrul Auto Român (RAR). În documentul prezentat Parlamentului nu sunt menționate însă cifre, procente sau termene clare.
Deși este evocată ideea unei „restructurări profunde”, nu se precizează dacă aceasta presupune concedieri, reorganizări sau comasări de structuri. Lipsa unor estimări precise lasă loc interpretărilor și creează incertitudine în rândul angajaților din aceste instituții.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva apare și ea pe lista instituțiilor supuse reformei. Guvernul anunță „reducerea numărului direcțiilor silvice”, fără să ofere alte detalii. Nu este clar dacă această măsură va însemna comasări, desființări sau doar o reconfigurare a competențelor teritoriale.
În absența unor date concrete privind personalul afectat, reforma riscă să genereze un val de nemulțumiri în sectorul forestier, cu implicații atât la nivel administrativ, cât și social, în regiunile în care activitatea Romsilva este principalul angajator.
