Georgescu Dragos
Premierul Ilie Bolojan a anunțat, pe 29 iulie 2025, detaliile celui de-al doilea pachet legislativ dedicat reformei pensiilor speciale, cu accent pe sistemul de pensionare al magistraților. Reformele vizează atât componenta cuantumului pensiei, cât și vârsta și perioada minimă de activitate, cu scopul restabilirii principiului contributivității și aducerii României în pas cu standardele europene.
Ilie Bolojan le-a pus gând rău magistraților. Anunț important despre pensiile speciale
Bolojan a prezentat o analiză comparativă cu sistemele de pensionare din UE, unde se ia în calcul media salariilor din ultimii 4–5 ani, nu salariul final. În majoritatea statelor europene, pensia nu depășește 60–70% din venitul net
Pentru România, premierul propune ca magistrații să primească o pensie maximă de 70% din ultimul salariu net, în loc de 80% din brut, care reprezenta o pensie adesea mai mare decât salariul net precarez
Formula propusă:
calculul pensiei se face pornind de la 55% din venitul brut mediu pe ultimii 5 ani
dar limita nu va depăși 70% din ultimul salariu net
Premierul precizează că această arhitectură pune România într-o zonă de normalitate comparativă europeană, corectând inechitatea existentă în sistem în prezent
Durata de activitate și vârsta de pensionare
O altă parte centrală a reformei se referă la creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați.
Situația actuală:
Judecătorii și procurorii ies la pensie la vârste între 47 și 48 de ani, după o vechime de 25 de ani în sistem
Premierul a subliniat că 90% dintre pensionările pe care le-a semnat ca interimar erau solicitate la 48 de ani
Propunerea reformei:
Vârsta standard de pensionare va fi 65 de ani, în linie cu majoritatea țărilor UE
Vechimea minimă se va majora de la 25 la 35 de ani în sistemul de justiție
Magistrații care aleg să iasă anticipat, de la 58 de ani (dacă au îndeplinit cei 35 ani de contribuție), vor pierde 2% din pensie pentru fiecare an în care ies înainte de 65 de ani, în baza principiului contributivității
Fundament legal și compatibilitate constituțională
Bolojan a subliniat că propunerile respectă legislația existentă și hotărârile Curții Constituționale (CCR). Reforma va fi aplicată doar în viitor, fără modificarea pensiilor deja în plată, pentru a nu fi declarată neconstituțională
Astfel, sistemul devine predictibil și echitabil, respectând principiul că pensia reflectă contributivitatea pe durata carierei, nu recompense pentru privilegii
Motivarea demersului: echitate și sustenabilitate
Premierul a pledat că actuala situație reprezintă o nedreptate socială gravă. Pensii medii de 5.000 € net pe lună în magistratură, în comparație cu pensia medie națională de 500‑600 €, sunt inacceptabile
În plus, pensionarea precoce lăsa sistemul judiciar fără profesioniști deciși și experimentați în anii cruciali 50‑60. Reformele vor asigura prelungirea prezenței active a magistraților competenți și consolidarea calității actului de justiție
Există și o motivație financiară: reforma este esențială pentru deblocarea unor fonduri europene blocate (PNRR), iar autoritățile trebuie să arate coerență socială și fiscală
Vârsta pensionarii ~48 ani 65 ani
Vechimea minimă 25 ani 35 ani
Cuantumul pensiei 80% din salariul brut max. 70% din salariul net (calculat la 55% din brut)
Aplicație legislației Toate pensiile (inclusiv cele în plată) Doar pensii viitoare
Reacții și pași următori
Proiectul a fost prezentat în conferință de presă, va fi pus în dezbatere publică și urmează să fie adoptat fie prin procedură parlamentară, fie prin asumarea răspunderii Guvernului
Bolojan a declarat că nu exclude introducerea unor contribuții obligatorii de sănătate pentru pensiile foarte mari, pentru a consolida bugetul CNAS
7. Concluzie
Premierul Ilie Bolojan propune o reformă profundă a pensiilor speciale în justiție, axată pe echitate, predictibilitate şi conformitate cu practicile europene:
cuantum limitat la maximum 70% din salariul net;
pensionare la vârsta de 65 de ani, cu vechime minimă de 35 ani;
penalizare de 2% pentru fiecare an de pensionare anticipată.
Aceste măsuri urmăresc să elimine privilegiile nejustificate, să asigure sustenabilitate fiscală și să crească calitatea actului de justiție prin menținerea magistraților experimentați în sistem. Reforma reprezintă o direcție nouă pentru România, orientată spre responsabilitate socială și normalitate în aplicarea pensiilor de serviciu.
