Loredana Ionescu
Guvernul condus de Ilie Bolojan se pregătește să își asume, săptămâna viitoare, răspunderea în fața Parlamentuluipentru al doilea pachet de măsuri fiscale, un set amplu de reforme ce vizează domenii-cheie ale administrației publice și sistemului socio-economic: pensiile speciale, organizarea instituțiilor statului, sănătatea și legislația insolvenței. Premierul joacă o carte riscantă, mizând pe aceste modificări pentru a stabiliza bugetul și a reduce cheltuielile structurale ale statului.
Pensiile speciale, punctul fierbinte al pachetului de reforme
Cea mai controversată măsură propusă privește pensiile de serviciu ale magistraților. Reforma introduce trei condiții stricte pentru acordarea acestora: vârsta minimă de pensionare de 65 de ani, vechime totală de 35 de ani și minimum 25 de ani în magistratură. În plus, pensia netă nu va mai putea depăși 70% din venitul net realizat în ultima lună de activitate.
Premierul a justificat modificările prin necesitatea eliminării abuzurilor din sistem, precizând că a observat un număr foarte mare de cereri de pensionare în jurul vârstei de 48 de ani. Totuși, măsura a stârnit reacții vehemente din partea Consiliului Superior al Magistraturii și a principalelor asociații ale magistraților, care acuză guvernul că le încalcă independența și statutul profesional.
Restructurări masive în administrația publică
O altă componentă importantă a pachetului vizează eficientizarea aparatului birocratic și reducerea cheltuielilor prin desființarea a peste 40.000 de posturi la nivel local și central. Printre domeniile afectate se numără cabinetele demnitarilor, prefecturile, poliția locală și consiliile de administrație ale instituțiilor publice.
Reforma aduce și un nou sistem de evaluare a funcționarilor publici: promovarea și păstrarea în funcție se vor face pe baza performanței, nu a vechimii sau apartenenței politice. Potrivit ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, această măsură ar putea aduce economii de peste 2,2 miliarde de lei anual, potrivit RTV.
Schimbări importante în sistemul de sănătate
Guvernul Bolojan pregătește proiecte-pilot prin care salarizarea personalului medical va fi legată direct de performanță, iar finanțarea spitalelor va depinde de numărul real de cazuri tratate. În plus, internările fictive vor fi sancționate, cu scopul declarat de a crește calitatea serviciilor medicale și de a folosi eficient resursele publice.
Modificări în legislația insolvenței
Executivul propune reguli mai stricte pentru a combate abuzurile din procedurile de insolvență: interzicerea înființării de noi firme, timp de 5 ani, pentru administratorii societăților falimentare, scurtarea duratei procedurilor și creșterea eficienței recuperării taxelor și impozitelor datorate statului.
Asumare riscantă în fața Parlamentului
Premierul Ilie Bolojan recunoaște că măsurile propuse sunt dure și nepopulare, dar susține că sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică a României. Își asumă însă un risc politic major: guvernul poate fi demis printr-o moțiune de cenzură.
Într-un interviu acordat postului Antena 1, Bolojan a declarat că nu ia în calcul demisia și că este pregătit să își ducă mandatul până la capăt, chiar dacă reformele propuse vor genera contestări puternice.
Prima moțiune de cenzură a eșuat
Opoziția a încercat deja, luna trecută, să înlăture guvernul printr-o moțiune de cenzură inițiată de partidele AUR, POTși SOS, însă aceasta a fost respinsă. Din cei 464 de parlamentari, doar 134 au votat pentru, insuficient pentru pragul de 233 de voturi necesare. Coaliția de guvernare a reușit să mențină stabilitatea executivului, mizând pe o strategie de prezență fără vot.
Sursa foto: Arhivă
