Georgescu Dragos
Guvernul condus de Ilie Bolojan pregătește una dintre cele mai semnificative majorări de taxe locale din ultimii ani.
Ilie Bolojan nu se dezminte. Impozitul ar urma să crească cu 70%. Discuția pe care a avut-o premierul cu primarii
Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitele pe clădiri și terenuri ar urma să crească cu până la 70%, potrivit informațiilor transmise de autoritățile locale și confirmate de premier în cadrul unei întâlniri oficiale. Măsura face parte din al doilea pachet de reforme fiscale, destinat reducerii deficitului bugetar și îndeplinirii jaloanelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Această intenție a fost anunțată în mod public de Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, după o întâlnire între premier și reprezentanții Asociației Municipiilor din România. Conform declarațiilor acestuia, Guvernul are în vedere actualizarea nivelului impozitelor locale pe baza valorii de piață a bunurilor imobile, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice.
În cadrul discuțiilor purtate cu primarii din marile orașe, premierul Ilie Bolojan a indicat că majorarea taxelor locale este esențială pentru stabilizarea fiscală a țării. Cu un deficit bugetar care a generat deja atenționări din partea Comisiei Europene, Guvernul încearcă să identifice surse suplimentare de venit, fără a afecta în primă instanță cota unică sau TVA-ul.
„Domnul prim-ministru ne-a spus că se are în vedere o creştere cu 70% a impozitelor actuale. S-a discutat despre creşterea taxelor şi impozitelor pe valoarea de piaţă a clădirilor şi a terenurilor pe care le deţin şi persoanele fizice”, a declarat Constantin Toma, citat de Agerpres.
Această creștere ar urma să se aplice la nivel național, afectând toate tipurile de localități: municipii, orașe, comune și sate. Potrivit oficialului local, implementarea acestei măsuri este legată direct de angajamentele asumate de România în fața Comisiei Europene în cadrul PNRR.
Impozite în funcție de valoarea reală a proprietăților
Una dintre principalele modificări propuse în noul pachet fiscal constă în actualizarea bazei de calcul pentru impozitele pe proprietăți. În prezent, impozitele sunt stabilite pe baza unor valori impozabile stabilite de stat, care nu reflectă întotdeauna realitatea pieței. Noua metodă ar urma să utilizeze valorile de piață ale clădirilor și terenurilor, ceea ce ar putea însemna sume semnificativ mai mari pentru contribuabilii care dețin locuințe sau terenuri în zone urbane sau de interes economic.
„Se are în vedere să se mărească la toată lumea cu 70%, la toate localităţile, începând de la 1 ianuarie. Noi avem un jalon în PNRR care trebuie îndeplinit, referitor la aceste taxe şi impozite locale, şi se propune această soluţie”, a explicat primarul din Buzău.
Această ajustare este justificată de guvern prin faptul că impozitele actuale nu reflectă situația reală a pieței și generează venituri insuficiente pentru autoritățile locale și centrale. Potrivit estimărilor, actualizarea valorilor impozabile ar putea genera venituri suplimentare la buget de miliarde de lei anual.
Unde ajung banii colectați în plus
O parte importantă din fondurile obținute din majorarea impozitelor pe proprietăți ar urma să fie direcționată către bugetul de stat. Deși taxele locale sunt, în mod tradițional, o sursă de venit pentru administrațiile locale, Constantin Toma a declarat că intenția Guvernului este de a păstra controlul asupra unei părți semnificative din aceste încasări.
„O parte din aceşti bani, prin negociere, va ajunge şi la noi, dar dumnealui îşi doreşte să ajungă cât mai mult din această sumă la Guvern”, a precizat edilul Buzăului.
Această declarație ridică întrebări cu privire la autonomia financiară a administrațiilor locale și la modul în care se vor împărți noile resurse fiscale între nivelul central și cel local. Autoritățile locale se confruntă deja cu presiuni bugetare, iar majorarea impozitelor ar putea genera tensiuni dacă nu este însoțită de o formulă clară de redistribuire a fondurilor.
Creșterea impozitelor pe clădiri și terenuri va afecta în mod direct bugetele gospodăriilor, dar și pe cele ale firmelor, în special ale celor care dețin mai multe proprietăți sau spații comerciale. În zonele urbane dezvoltate, unde valorile de piață ale imobilelor sunt ridicate, contribuabilii ar putea resimți cel mai puternic impactul noilor calcule.
Pentru persoanele fizice, costurile suplimentare ar putea deveni o povară anuală considerabilă, în special în contextul în care inflația și costurile utilităților continuă să crească. Pentru companii, noul sistem fiscal ar putea duce la ajustări ale strategiilor financiare, renegocieri de chirii și, în unele cazuri, la decizii privind relocarea sau reducerea activităților.
Liderii mediului de afaceri au avertizat deja că o astfel de majorare trebuie însoțită de consultări reale cu reprezentanții companiilor și cu autoritățile locale. Fără o perioadă de tranziție și o comunicare transparentă, măsura ar putea genera instabilitate și lipsă de predictibilitate în mediul economic.
Riscul nerespectării jaloanelor din PNRR
România se află sub presiunea respectării termenelor și obiectivelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. În cazul în care Guvernul nu implementează reformele fiscale prevăzute în acordurile semnate cu Comisia Europeană, riscul este pierderea unor tranșe importante de finanțare.
Constantin Toma a subliniat că majorarea impozitelor este legată direct de îndeplinirea unui jalon din PNRR. Mai exact, Comisia Europeană a cerut României reforme clare în zona fiscalității locale, care să ducă la o mai bună colectare a veniturilor și la o echitate mai mare între contribuabili.
Nerespectarea acestor angajamente ar putea avea consecințe severe asupra bugetului național, afectând atât investițiile publice, cât și capacitatea statului de a finanța proiecte din fonduri europene.
În ciuda anunțurilor privind majorarea de taxe, Guvernul încearcă să transmită un mesaj de echilibru, subliniind că măsura este una necesară, dar va fi aplicată într-un mod progresiv. De asemenea, se discută despre posibile mecanisme de compensare pentru categoriile vulnerabile, inclusiv scutiri sau reduceri de impozite pentru pensionari, familii cu venituri mici sau persoane cu handicap.
Premierul Ilie Bolojan urmează să susțină o conferință de presă în care va detalia noul pachet fiscal, inclusiv impactul estimat și modalitatea de implementare. Reprezentanții Ministerului Finanțelor analizează deja mai multe scenarii, în funcție de nivelul valorii impozabile și de categoria de contribuabil.
În același timp, parlamentarii din opoziție au anunțat că vor contesta măsura dacă aceasta nu va fi dezbătută public și dacă nu va exista o justificare solidă privind modul de calcul al valorilor de piață. Unele partide au cerut deja ca Ministerul Dezvoltării și ANAF să vină cu exemple concrete de impact pentru diferite localități și tipuri de imobile.
