Ilinca Simion, reacție dură, după măsurile luat de Guvern: „De ce tăiați de la mame?”

Mesajul transmis de Ilinca Simion – „De ce tăiați tocmai de la mame? O nouă lovitură din partea statului…” – nu este doar o reacție emoțională, ci o pledoarie autentică pentru susținerea drepturilor materne. Ceea ce pare a fi o austeritate impersonală ascunde consecințe profunde pentru demografie, coeziune socială și viitorul țării.

Citește și

Veste uriașă primită de Ilie Bolojan. Nicușor Dan a promulgat o lege importantă

Ce spune Ilinca Simion și de ce contează

Într-o postare publicată pe 16 iulie 2025, Ilinca Simion – soția liderului AUR, George Simion – a condamnat măsura Guvernului Bolojan care impune impozitarea cu 10% a indemnizației pentru creșterea copilului, în vigoare de la 1 august 2025.

Fragmentul central al mesajului său redă urgenţa și implicarea directă:
„Credeți că noi, mamele, stăm acasă și ne bucurăm de ‘bani gratis’? Nu. Noi liniștim plânsete, alergăm la urgențe… La 5:00 dimineața am plecat de urgență la Spitalul ‘Grigore Alexandrescu’”.

Este o confesiune vulnerabilă: în jur de 24 aprilie 2024, Ilinca a trecut printr-o cezariană de urgență, iar surprinderea fotografică a acelui moment încă rezonează în postarea ei.

Contextul economic: austeritate fiscală sau gravă eroare socială?

În paralel cu această decizie, Executivul a adoptat o ordonanță numită „trenuleț” care:

• îngheață alocațiile copiilor la nivelul lunii noiembrie 2024, renunțând la ajustarea anuală cu rata inflației,

• introduce contribuția la sănătate (CASS) de 2.430 lei anual pentru mamele în concediu prenatal și de creștere.

În același timp, majorările promise ale alocațiilor – destinate copiilor – au fost suspendate: se renunță la creșterea cu 10,4%, ceea ce pentru familii înseamnă între 75 lei și 31 lei lunar în minus.

Cum se resimt aceste decizii la nivel practic?

Venit mai mic pentru mame în concediu

Indemnizația pentru creșterea copilului – singurul venit al mamei – va fi impozitată cu 10%. Deși Guvernul o descrie ca o „sumă infimă”, orice reducere este resimțită direct în costurile medicale și cotidiene.

Buget familial fragilizat

Alocația de 323 lei, după modificare, este insuficientă. Multe familii cheltuiesc întreaga sumă doar pe pensule școlare, haine și produse de îngrijire.

Acces la sănătate compromis

Mamele în concediu de creștere – parte semnificativă din ele – rămân fără asigurări de sănătate, punând în pericol accesul la servicii medicale esențiale.

Implicații sociale și demografice

Efectul asupra natalității

România se confruntă cu declin demografic accentuat: rata natalității este scăzută, iar emigrația tinerilor amplifică impactul. În aceste condiții, tratamentul fiscal aspru aplicat mamelor transmite un mesaj de nesiguranță: nu e avantajos să ai copii aici.

Cost social pe termen lung

Fără sprijin financiar și medical, părinții pot renunța la planurile de a avea alți copii. Scoli închise, localități cu viață administrativă redusă, fonduri publice tot mai limitate sunt doar câteva dintre consecințele unei politici materne deficitare.

Răspunsul autorităților și reacții în public

Premierul Bolojan justifică măsura prin nevoia de a acoperi deficitul bugetar, afirmând că reținerea este „infimă”. Cu toate acestea:

• Lipsa indexării alocațiilor ignoră inflația reală, de aproape 10%

• Taxa anuală CASS complicită la penalizarea mămicilor fără contribuții active

• Reacția publică variază de la revoltă activă – mesaje precum „Să vă fie rușine!” – până la retragerea în neîncredere și scepticism

Care ar fi variante alternative constructive?

1. Menținerea indemnizației nete – păstrarea veniturilor integrale pentru mame, fără impozitare suplimentară.

2. Reluarea indexării alocațiilor – ajustarea anuală la inflație, pentru a proteja familia de pierdere de putere de cumpărare.

3. Asigurare de sănătate gratuită în concediu – garantată stat, fără costuri pentru mame.

4. Măsuri suplimentare de stimulare a natalității – vouchere, facilități fiscale, servicii sociale integrate și campanii educative.