Elon Musk susține că în următoarele două decenii omenirea se va apropia de o eră în care munca devine o alegere și nu o necesitate, iar banii își pierd importanța din cauza avansului rapid al inteligenței artificiale și al roboticii. Viziunea, inspirată din universul SF „Culture”, stârnește însă reacții contradictorii: fascinație, scepticism și îngrijorare în rândul economiștilor și specialiștilor în piața muncii.
La U.S. Saudi Investment Forum din Washington, D.C., Elon Musk, directorul general al Tesla, a făcut o afirmație care a atras atenția întregii lumi tehnologice. Potrivit lui, în „următorii 10 până la 20 de ani” munca nu va mai fi o obligație, ci o activitate echivalentă unui hobby. „Predicția mea este că munca va fi opțională. Va fi ca practicarea unui sport sau ca un joc video sau ceva de genul acesta”, a spus Musk, potrivit Fortune.
El a explicat viziunea sa printr-o analogie simplă, dar sugestivă: „Dacă vrei să muncești, e la fel cum poți merge la magazin să cumperi legume sau poți să-ți cultivi legume în curte. Este mult mai greu să cultivi legume în curte, iar unii oameni tot o fac pentru că le place să cultive legume”.
Această lume, în care roboți avansați ar prelua majoritatea sarcinilor productive, ar însemna un salt tehnologic fără precedent. Musk, a cărui avere depășește 470 de miliarde de dolari, își bazează predicțiile pe expansiunea rapidă a inteligenței artificiale și pe ambițiile sale legate de dezvoltarea roboților Optimus. De altfel, el susține că în viitor „80% din valoarea Tesla” ar trebui să provină de la acești androizi.
În scenariul imaginat de Musk, sistemele AI superinteligente și roboții extrem de eficienți vor elimina necesitatea joburilor tradiționale, iar banii vor înceta să mai fie relevanți. El se inspiră din universul literar „Culture” al lui Iain M. Banks, unde societatea funcționează în absența banilor și fără lipsuri materiale. „În acele cărți, banii nu există. E destul de interesant”, spune Musk. „Și bănuiala mea este că, dacă mergem suficient de departe… banii vor înceta să mai fie relevanți.”
Universal basic income și provocările lumii fără joburi
La Viva Technology 2024, Musk a indicat că un „venit universal ridicat” ar putea întreține această lume eliberată de muncă. Totuși, el nu a oferit detalii despre funcționarea unui asemenea sistem. Ideea este apropiată de conceptul susținut de CEO-ul OpenAI, Sam Altman, care pledează pentru venitul de bază universal — plăți regulate oferite tuturor oamenilor, necondiționat.
În viziunea lui Musk, într-o lume hyper-automatizată „nu ar exista penurie de bunuri sau servicii”, ceea ce ar permite oamenilor să trăiască fără grija nevoilor materiale. Cu toate acestea, economistii sunt mult mai precauți. Ei avertizează că trecerea spre o economie post-scarcity este extrem de dificilă, atât din punct de vedere tehnologic, cât și politic.
Pe de o parte, tehnologia necesară automatizării complete a muncii este încă foarte scumpă. Ioana Marinescu, economist și profesor asociat la Universitatea din Pennsylvania, explică pentru Fortune că, „deși costurile AI scad, roboții rămân încăpățânat de scumpi”, iar scalarea lor este dificilă. Ea subliniază că tehnologia robotică fizică evoluează mult mai lent decât AI generativă, care poate fi aplicată deja la multe activități white-collar.
Marinescu consideră credibilă ideea unei automatizări totale în viitor, însă termenul de 10–20 de ani este, în opinia ei, nerealist. „Știm din economie că… adesea te lovești de randamente descrescătoare”, spune aceasta, explicând că progresele tehnologice devin mai greu de obținut pe măsură ce avansezi într-un domeniu.
Impactul asupra miliardelor de oameni: economiștii avertizează asupra unei tranziții dificile
O altă problemă majoră o reprezintă impactul social al unei lumi fără joburi tradiționale. Un raport Yale Budget Lab din octombrie arăta că, de la lansarea ChatGPT în 2022, „piața muncii în ansamblu nu a experimentat o perturbare discernabilă”. Cu alte cuvinte, efectele rapide ale automatizării sunt mult mai mici decât se temea sau spera lumea tech.
Dar provocările apar în momentul în care tehnologia va înlocui milioane sau miliarde de locuri de muncă. Samuel Solomon, profesor asistent de economie a muncii la Universitatea Temple, spune pentru Fortune că implementarea unui venit universal ar depinde crucial de „voința politică”, ceea ce este greu de garantat.
Solomon avertizează și asupra creșterii decalajelor economice. În prezent, „AI a creat deja atât de multă bogăție și va continua să creeze”, însă beneficiile sunt inegal distribuite. Magnificii Șapte din S&P – marile companii tech – au înregistrat profituri uriașe, în timp ce restul pieței nu ține pasul. Torsten Slok, economist-șef la Apollo Global Management, subliniază că „cheltuielile americanilor înstăriți… sunt motorul principal al creșterii”, ceea ce accentuează polarizarea economică.
Astfel, deși tehnologia promite prosperitate, structura socială actuală poate transforma această revoluție într-o perioadă de instabilitate, nu într-un paradis post-scarcity.
Sensul vieții într-o lume unde roboții fac totul: întrebarea existențială a lui Musk
O lume în care munca este opțională ridică și o dilemă profundă: ce sens va mai avea viața într-un univers în care roboții și AI pot face totul mai bine? Anton Korinek, profesor la Universitatea Virginia, consideră că „dacă valoarea economică a muncii scade în așa măsură încât munca pur și simplu nu mai este utilă, va trebui să regândim modul în care este structurată societatea noastră”.
Studiile indică faptul că oamenii își găsesc o mare parte din sens prin relații semnificative – multe dintre acestea născându-se chiar la locul de muncă. Într-o lume fără joburi, societatea ar trebui să reconstruiască modul în care oamenii se conectează, colaborează și își dezvoltă identitatea personală.
Elon Musk a formulat această dilemă în propriul stil, în 2023: „Întrebarea va fi cu adevărat una legată de sens: dacă computerele și roboții pot face totul mai bine decât tine, are viața ta sens?”.
El a sugerat totuși un posibil răspuns: „Cred că există totuși un rol pentru oameni în această ecuație, acela că noi am putea da un sens inteligenței artificiale”.
Predicția lui Elon Musk privind dispariția muncii și a banilor în 10–20 de ani fascinează și tulbură în același timp. Este un scenariu în care tehnologia atinge niveluri uluitoare, dar în care societatea se vede nevoită să își regândească fundațiile economice, politice și existențiale.
Rămâne întrebarea dacă lumea va fi pregătită pentru o asemenea revoluție – și, mai ales, dacă oamenii își vor dori cu adevărat o viață în care necesitatea muncii dispare, dar nevoia de sens devine mai importantă ca oricând.




















