Nicolescu Daniela
Președintele Nicușor Dan a convocat pentru 24 noiembrie o ședință esențială a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în cadrul căreia va fi analizată Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2025–2030, precum și principalele riscuri la care este expusă România în anul următor. Documentul publicat recent de Administrația Prezidențială aduce în prim-plan amenințările externe, vulnerabilitățile interne și direcțiile strategice ale mandatului său.
CSAT se reunește pe 24 noiembrie: agenda ședinței include strategia de apărare și riscurile pentru 2026
Administrația Prezidențială a anunțat că ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării va avea loc luni, 24 noiembrie, de la ora 12.00, la Palatul Cotroceni. Convocarea a fost făcută direct de președintele Nicușor Dan.
Pe agenda ședinței se află Strategia Națională de Apărare – cel mai important document în materie de securitate pentru următorii cinci ani – precum și evaluarea riscurilor cu care România ar putea să se confrunte în 2026. Administrația Prezidențială a transmis că în cadrul reuniunii vor fi analizate și teme de actualitate privind securitatea națională, având în vedere contextul geopolitic tensionat din regiune.
Convocarea CSAT vine la doar câteva zile după ce, pe 12 noiembrie, Administrația Prezidențială a publicat Strategia Națională de Apărare pentru perioada mandatului președintelui Nicușor Dan, 2025–2030.
Noua strategie de apărare: Rusia, principala amenințare externă la adresa României
În documentul publicat la 12 noiembrie, președinția subliniază că Rusia reprezintă cel mai mare risc extern pentru România. Amenințarea este definită prin războiul împotriva Ucrainei, atacurile hibride, operațiunile de spionaj și acțiunile destabilizatoare la nivel regional.
Strategia evidențiază și faptul că radicalizarea discursului public la nivel european poate deveni un instrument exploatat de Rusia pentru a influența decizii politice sau pentru a slăbi coeziunea statelor democratice.
Un pasaj din document atrage atenția asupra unor riscuri suplimentare:
„Demersurile unor actori (non)statali care afectează și subminează statul de drept și ordinea constituțională, precum și planurile și acțiunile care au ca scop suprimarea sau știrbirea suveranității, unității, independenței sau indivizibilității statului român constituie de asemenea amenințări.”
Aceste concluzii plasează România într-o poziție în care adaptarea capacităților de apărare și consolidarea parteneriatelor strategice devin elemente centrale ale politicii de securitate pentru anii următori.
Vulnerabilitățile interne: corupția, disfuncționalitățile statului și slaba capacitate administrativă
Strategia identifică și o serie de vulnerabilități interne majore, care limitează eficiența instituțiilor statului și afectează nivelul de reziliență al societății. Printre riscurile interne evidențiate se află:
-
migrația ilegală,
-
capacitatea redusă a administrației publice,
-
corupția,
-
politicile fiscale inadecvate,
-
precaritatea sistemului educațional,
-
declinul demografic,
-
dificultățile din domeniul sănătății,
-
stagnarea digitalizării.
Administrația Prezidențială atrage atenția și asupra unui factor îngrijorător: deteriorarea statului de drept și nivelul scăzut al gândirii critice în România, elemente care vulnerabilizează societatea în fața manipulării și dezinformării.
Documentul subliniază că toate aceste probleme necesită măsuri coordonate și reforme care să fie implementate constant pe parcursul întregului mandat prezidențial.
Obiectivele strategice pentru perioada 2025–2030: apărare, securitate, economie și lupta anticorupție
Strategia Națională de Apărare pentru mandatul președintelui Nicușor Dan este structurată pe mai multe capitole-cheie, fiecare având obiective precise care trebuie urmărite în următorii cinci ani. Printre acestea se numără:
-
Apărarea, ordinea publică și securitatea națională, cu accent pe consolidarea capabilităților militare și cooperarea în cadrul NATO.
-
Mediul cetățenesc și coeziunea socială, prin creșterea rezilienței societății și reducerea radicalizării.
-
Administrația, unde se urmărește eficientizarea aparatului public și reducerea disfuncționalităților sistemice.
-
Lupta împotriva corupției, capitol în care președinția subliniază necesitatea unei coordonări clare între instituțiile statului, inclusiv serviciile de informații.
-
Economia, ce presupune politici pentru stabilitate fiscală și protejarea sectoarelor strategice.
-
Politica externă, orientată spre consolidarea parteneriatelor occidentale și întărirea poziției României în regiune.
Strategia prezentată de Administrația Prezidențială reprezintă, astfel, o hartă de acțiune pentru următorii ani, conturând prioritățile mandatului și direcțiile majore de dezvoltare în domeniul securității și guvernării.
