Mirela Loșniță
Distribuirea pensiilor la domiciliu ar putea suferi schimbări majore, după ce directorul general al Poștei Române, Valentin Ștefan, a declarat că această activitate nu mai este sustenabilă pentru companie. Potrivit acestuia, operațiunea este prea costisitoare, iar serviciul ar trebui scos la licitație pentru a reflecta prețul real al procesului.
În prezent, Poșta Română primește aproximativ 60 de milioane de lei pe lună pentru a distribui pensii și alte beneficii sociale, însă o parte semnificativă din această sumă se întoarce imediat la stat. Circa 20% reprezintă costul procurării numerarului, bani pe care Poșta trebuie să îi achiziționeze lunar pentru a face plățile în numerar către beneficiari.
Lovitură pentru milioane de seniori
Valentin Ștefan a explicat că distribuția pensiilor generează costuri imense, în special din cauza obligațiilor legale de securitate. Mașinile folosite pentru transportul de bani trebuie dotate cu seifuri, sisteme de panică și dispecerizare, iar Poșta operează unele dintre cele mai mari centre de procesare a numerarului din țară.
„Pentru Poşta Română, ducerea de pensii reprezintă o povară. Nu este un business sustenabil, sunt costuri foarte mari”, a spus Ștefan, explicând că obligațiile legale de securitate generează cheltuieli suplimentare semnificative.
În plus, Poșta cumpără lunar aproximativ 5% din masa monetară a țării, bani transformați din transferuri electronice în cash pentru pensionari. Pentru aceste operațiuni, compania plătește comisioane suplimentare către bănci, Trezorerie și BNR.
”Pentru Poșta Română ducerea de pensii reprezintă o povară. Nu este un business sustenabil, sunt costuri foarte mari. Gândiți-vă că noi pentru toate aceste mașini trebuie să instalăm niște elemente de siguranță conform Legii 333, ceea ce înseamnă că e nevoie de un safe, un buton de panică, de dispecerizare, toate acestea sunt niște costuri pe care noi trebuie să le facem. Avem centre de procesare. Nu exagerez, dar cred că cele mai mari centre de procesare de cash din țară sunt deținute de Poșta Română, nu de bănci comerciale, nu de firme care se ocupă cu acest lucru, ci de Poşta Română. Toate lucrurile acestea reprezintă niște cheltuieli în plus pentru Poşta Română care sunt realizate exclusiv pentru parteneriatul cu Ministerul Muncii. Așa că înțeleg și într-adevăr este o cheltuială mare pentru un minister, mi-aș dori să fie mai mică, dar îmi doresc să existe această modernizare a statului, dar deocamdată cele 60 de milioane (de lei n.r.) nu reprezintă un venit foarte bun pentru Poșta Română. Din contră, trebuie să folosim bani din alte surse ca să acoperim această activitate’, a declarat Valentin Ștefan, într-o conferință de presă.
Poșta Română propune licitație pentru distribuirea pensiilor
Conducerea companiei consideră că singura soluție realistă este organizarea unei licitații publice, astfel încât distribuirea pensiilor să fie atribuită operatorului care poate oferi cel mai bun raport cost-eficiență. Valentin Ștefan a explicat că, în ciuda faptului că Poșta Română primește circa 60 de milioane de lei lunar pentru distribuirea pensiilor, o parte considerabilă de bani se întoarce către stat, sub forma costurilor de procurare a numerarului.
”Asta este cifra pe care noi o primim de la Ministerul Muncii, lunar (60 de milioane de lei – n.r.), pentru cele două convenții, una cu Casa de Pensii, cealaltă cu ANPIS. În acești bani, compania are undeva spre 20% cheltuieli cu achiziționarea de cash. Ce se întâmplă? Casele teritoriale de pensii ne virează anumite sume în conturile Poștei, din trezorerie în contul Poștei, iar noi trebuie să-i transformăm în cash. Cumpărăm aproximativ 5% din întreaga masă monetară a țării în fiecare lună, în primele două săptămâni. Banii ăștia trebuie să vină de undeva și nimeni nu ți-i dă gratuit. Nici măcar statul nu ți-i dă gratuit. Motiv pentru care cumpărăm banii și de la băncile comerciale, dar în special de la Trezorerie, de la Banca Națională. Așa că din acele 60 de milioane, cam 15-20% merg către alți concurenți. În mare măsură către stat. Noi avem undeva la 70% din acești bani. Este nedrept să se spună că acești bani vin către Poștă. Pur și simplu sunt mutați dintr-un buzunar în altul, trec și prin conturi ale Poștei și merg mai departe înapoi la stat. Asta ca o explicație. Mai mult: noi ne-am dori ca Ministerul Muncii să organizeze o licitație pentru distribuirea de pensii’, a explicat Ștefan.
Paradoxal, directorul general afirmă că pierderea acestui serviciu ar fi, de fapt, un lucru pozitiv pentru companie, întrucât distribuirea pensiilor reprezintă în prezent cea mai mare cheltuială a Poștei Române.
Cine depinde de Poșta Română
Compania distribuie pensii și beneficii pentru aproximativ 4,5 milioane de persoane, dintre care 40–45% încă primesc banii în numerar, prin intermediul poștașilor. Restul beneficiază de plata pe card.
Veniturile provenite de la Ministerul Muncii reprezintă în total aproximativ 36–37% din încasările de la Casa de Pensii și 7–8% de la Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială, însă aceste procente vin la pachet cu cheltuieli uriașe.
Calendarul plății pensiilor în decembrie 2025
În ciuda discuțiilor privind viitorul distribuției, plățile pentru luna decembrie rămân neschimbate:
- 2–13 decembrie 2025 – plata pensiilor în numerar, la domiciliu;
- 12 decembrie 2025 – virarea sumelor pe card;
- Banii sunt disponibili pentru majoritatea beneficiarilor până pe 13 decembrie.
Pensionarii care nu sunt găsiți acasă își pot ridica pensia de la poștă în termen de două zile lucrătoare. Dacă termenul este depășit, suma se întoarce la casele teritoriale și plata este reprogramată.
Deși criticată pentru întârzieri sau probleme logistice, Poșta Română este în continuare instituția care asigură plata pensiilor pentru milioane de persoane vulnerabile, în special pentru seniori din mediul rural sau cu mobilitate redusă. Însă costurile uriașe pun sub semnul întrebării sustenabilitatea acestui serviciu în forma actuală.
