Georgescu Dragos
Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat introducerea unor modificări importante în modul în care elevii din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a vor fi evaluați începând cu anul școlar următor. Decizia reprezintă una dintre cele mai ample schimbări operate în ultimii ani în structura evaluărilor de etapă din ciclul primar și gimnazial. Declarațiile ministrului, oferite într-o intervenție la Digi 24, au fost preluate de agenția News și au generat numeroase reacții în rândul cadrelor didactice, experților în educație și părinților.
Se schimbă școala din temelii. La ce materii o să dea evaluare elevii în clasele mici. Anunțul ministrului Educației
Anunțul vine într-un context în care rezultatele României la testările internaționale, inclusiv la studiul PISA, au evidențiat dificultăți persistente în rândul elevilor, nu doar în matematică și lectură, ci și în capacitatea de a aplica ceea ce învață în situații concrete. De aceea, ministrul consideră necesară o schimbare de viziune, care să urmărească nu doar verificarea cunoștințelor teoretice, ci și evaluarea abilităților practice și a modului în care elevii utilizează informațiile în viața de zi cu zi.
În prezent, evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a sunt axate în principal pe domenii precum limba română, matematică și, în unele cazuri, științe. Aceste testări, introduse în urmă cu mai mulți ani pentru a monitoriza nivelul de pregătire al elevilor și pentru a identifica eventualele decalaje educaționale, sunt considerate esențiale în contextul progresului școlar pe termen lung.
Ministrul Educației a arătat însă că, în opinia sa, aceste evaluări nu măsoară în mod complet paleta de competențe pe care școala ar trebui să o formeze. „La clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a am spus că aş vrea să văd anul viitor următorul lucru: testarea competenţelor nu doar pe zona de matematică şi limbă şi comunicare, eventual ştiinţe, pentru că noi formăm mai multe competenţe”, a declarat Daniel David.
Prin această formulare, ministrul semnalează că evaluarea actuală este prea limitată și nu reflectă obiectivele noii programe, care pune accent pe dezvoltarea competențelor transversale, a gândirii critice, a abilităților sociale și a elementelor de autonomie în învățare.
El a subliniat că învățarea modernă include numeroase alte abilități, precum colaborarea, rezolvarea de probleme, utilizarea informațiilor, interpretarea datelor sau aplicarea noțiunilor în contexte cotidiene – domenii pe care testările tradiționale nu le surprind.
Itemi în stil PISA, integrați în evaluările naționale: accent pe aplicare, nu doar pe teorie
Una dintre cele mai importante noutăți anunțate de ministru privește introducerea unor itemi inspirați din testările PISA. Studiul internațional PISA, efectuat la fiecare trei ani, evaluează competențele elevilor de 15 ani în domeniile citire, matematică și științe, accentuând modul în care tinerii reușesc să folosească informațiile în situații reale, care nu sunt structurate strict școlar.
Ministrul Daniel David a explicat că dorește o abordare similară la nivelul testărilor naționale pentru elevii mici: „Aş vrea să văd o testare a unor competenţe diverse şi, iarăşi foarte important, am spus că aş vrea să văd cel puţin două tipuri de itemi: itemi care merg direct pe conţinut şi itemi în logica PISA, adică cum foloseşti competenţele la viaţa de zi cu zi.”
Această schimbare reprezintă o noutate majoră, deoarece învățământul românesc s-a bazat mult timp pe o abordare centrată pe reproducerea informațiilor învățate, mai puțin pe aplicarea lor în contexte autentice. Introducerea formatului PISA în ciclurile mici este gândită pentru a familiariza treptat elevii cu acest tip de gândire, astfel încât rezultatele României la testările internaționale să poată fi îmbunătățite în anii următori.
Ministrul Educației a precizat că modificările nu vor fi implementate brusc, ci gradual, astfel încât profesorii, elevii și părinții să se poată adapta. „Deci, treptat, începem să schimbăm aceste lucruri. Anul viitor testarea la clasa a II-a, a IV-a şi a VI-a se face în această logică”, a explicat ministrul.
Această precizare este importantă, deoarece modificările privind evaluarea presupun și schimbări în pregătirea profesorilor, în modul de proiectare a lecțiilor și în aplicarea instrumentelor de evaluare continuă. Introducerea itemilor de tip PISA nu se limitează la testul propriu-zis, ci trebuie corelată cu activitatea de la clasă, astfel încât elevii să fie pregătiți pentru astfel de cerințe.
În plus, ministerul va trebui să elaboreze noi modele de subiecte, să pregătească inspectoratele școlare, să ofere ghiduri metodologice și să asigure coerență între programa școlară și tipul de evaluări aplicate. Toate acestea necesită planificare, lucru pe care ministrul îl recunoaște prin mențiunea că schimbările vor fi graduale.
Evaluarea Națională și Bacalaureatul nu vor suferi modificări imediate
În ceea ce privește examenele naționale mari, Evaluarea Națională și Bacalaureatul, ministrul a fost clar: acestea nu vor fi modificate în perioada imediat următoare. Această decizie este menită să ofere stabilitate sistemului, având în vedere că multe generații se pregătesc pentru aceste examene după reguli bine stabilite.
Ministrul a subliniat că nu vor exista schimbări bruște în structura sau conținutul acestor examene, iar orice eventuală modificare va fi anunțată din timp, pentru a nu afecta generațiile aflate deja în pregătire. Părinții și profesorii au insistat în numeroase rânduri asupra importanței predictibilității, iar Ministerul Educației pare să țină cont de aceste solicitări.
Astfel, schimbările se vor concentra pentru moment asupra evaluărilor de etapă – clasele a II-a, a IV-a și a VI-a – considerându-se că acestea pot constitui baza pentru transformarea progresivă a sistemului.
