Loredana Ionescu
Nicușor Dan contestă la CCR legea care introduce Registrul Unic Electronic de Boli Transmisibile, susținând că aceasta afectează în mod excesiv viața privată a cetățenilor. Președintele a anunțat că a depus sesizarea miercuri, 19 noiembrie, argumentând că noul cadru legislativ permite stocarea unor date medicale extrem de sensibile fără limite clare și fără posibilitatea reală de ștergere.
Ce lege contestă Nicușor Dan la CCR
Potrivit lui, legea prevede păstrarea pe viață a tuturor informațiilor medicale și personale, inclusiv a diagnosticului și istoricului complet al bolilor, iar după deces încă un minimum de 180 de zile. Președintele subliniază că cetățenii nu au dreptul de a solicita eliminarea acestor date, chiar și în situațiile în care nu mai există risc de transmitere a bolii. În opinia sa, această prevedere „reprezintă o ingerință disproporționată în viața privată”, contravenind articolului 26 din Constituție.
„Legea prevede păstrarea tuturor datelor medicale şi a celor cu caracter personal, inclusiv a diagnosticelor şi a istoricului complet al bolilor, pentru întreaga viaţă a persoanei şi încă cel puţin 180 zile apoi, fără recunoaşterea dreptului de a solicita ştergerea acestora, chiar şi în cazul în care nu există niciun risc de transmitere a bolii. Aceasta reprezintă o ingerinţă disproporţionată în viaţa privată, contrară art. 26 din Constituţie”, precizează şeful statului, pe Facebook.
Președintele a anunțat că a depus sesizarea miercuri, 19 noiembrie
Nicușor Dan afirmă că, atunci când statul gestionează date medicale, este esențial să existe reguli foarte clare, garanții solide împotriva abuzurilor și sancțiuni aplicabile în cazul încălcării confidențialității. El atrage atenția că standardele europene în materia protecției datelor sunt stricte, însă actul normativ contestat folosește formulări vagi, nu definește corect categoriile care au obligația de raportare și pe cele care pot accesa informațiile, și lasă detalii importante la latitudinea unor acte administrative secundare.
„Jurisprudenţa europeană stabileşte astfel de standarde, însă legea sesizată la CCR foloseşte termeni neclari, nu distinge între cei care au obligaţia de raportare şi cei care pot accesa datele şi lasă probleme esenţiale în seama unor acte administrative secundare. Aplicaţiile digitale din domeniul sănătăţii sunt importante pentru prevenirea şi controlul bolilor transmisibile. Dar ele trebuie să funcţioneze în cadrul limitelor constituţionale şi să garanteze o protecţie adecvată a vieţii private şi a demnităţii umane”, a explicat şeful statului.
Șeful statului recunoaște utilitatea instrumentelor digitale în prevenirea și controlul bolilor transmisibile, dar subliniază că acestea trebuie dezvoltate în acord cu limitele constituționale și cu respectarea demnității umane. În lipsa unor garanții ferme, consideră că există riscul ca datele sensibile ale cetățenilor să fie expuse sau utilizate necorespunzător, motiv pentru care a solicitat Curții Constituționale să analizeze legea.
Sursa foto: Arhivă
