Miruna Purcel
Judecătoarea Adriana Stoicescu a oferit una dintre cele mai tăioase replici din spațiul public recent, răspunzând criticilor dure la adresa justiției formulate de Tudor Chirilă. Cu sarcasm și autoironie, magistrata a demarat un adevărat contraatac public, susținând cu fermitate argumentele sistemului judiciar și evidențiind eforturile imense pe care le presupune profesia sa.
O replică fără menajamente
Invocând sarcasmul drept armă, Adriana Stoicescu l-a provocat direct pe Tudor Chirilă: „Nu vreţi dvs să veniţi în locul meu? Poate aşa va începe justiţia asta să funcţioneze, măcar un pic.” Mesajul continuă cu descrierea poverii uriașe pe care o suportă magistrații — dosare voluminoase, ședințe în vacanță și apeluri cu volume sinistre care necesită lecturi repetate. Tonul este dens și ironic, magistrata infiltrându-și mesajele cu expresii precum „sunt îmbuibată şi nesimţită” sau „un salariu greţos de mare pentru o muncă de nimic”.
Prin acest discurs, Stoicescu dezvăluie realitatea muncii juridice de zi cu zi: zeci de dosare, calorii consumate în ședințe și responsabilități uriașe. Mesajul nu este doar o replică la atacurile formulate de artist, ci o pledoarie pentru înțelegerea complexității sistemului judiciar și angajamentul nemărginit al magistraților în a proteja legea, în ciuda criticilor vocale.
Scânteia izbucnirii: acuzațiile lui Tudor Chirilă
Tudor Chirilă a criticat dur sistemul de justiție, evidențiind dosarele istorice nerezolvate — Revoluția, Mineriadele, 10 August — și evidențiind discrepanțele dintre privilegii și performanță. El a denunțat întârzierea condamnărilor, pensiile speciale ale magistraților și independența de fațadă, invocând că magistrații s-ar bucura de avantaje excesive, greu de justificat într-un stat sărac. Aceste comentarii au declanșat reacția dură a Adrianei Stoicescu.
Astfel, magistrata răspunde acuzelor cu demnitate: justiția nu este un teatru al răzbunării, ci un sistem greu încercat, dar vital pentru statul de drept. Prin adresarea „voastră” directă, tonul ei este dur, dar necesar: o reacție firească atunci când un sistem întreg este pus sub semnul întrebării de persoane fără experiență juridică.
