Mirela Loșniță
Președintele Klaus Iohannis are în mâinile sale decizia care poate modela viitorul României pentru următorii patru ani. Până pe 21 decembrie, el rămâne șeful statului, având prerogativa de a desemna un nou premier, conform Constituției. Rezultatele alegerilor parlamentare din 1 decembrie conturează o configurație legislativă care poate favoriza crearea unui guvern pro-european și pro-NATO, chiar dacă partidele suveraniste vor avea o reprezentare semnificativă în Parlament.
Accelerarea procedurilor pentru constituirea Parlamentului
Conform Constituției, termenul pentru convocarea noului Legislativ este de maximum 20 de zile de la data alegerilor. În cazul în care rezultatele vor fi oficializate la sfârșitul acestei săptămâni, Parlamentul poate fi convocat pentru depunerea jurământului de către noii deputați și senatori în jurul datei de 10-11 decembrie. Astfel, un nou guvern ar putea fi votat rapid, înainte ca un nou președinte, eventual mai puțin aliniat valorilor pro-europene și pro-NATO, să aibă ocazia de a nominaliza premierul.
Această strategie ar permite lui Klaus Iohannis să asigure continuitatea unei guvernări pro-occidentale, prevenind influența partidelor extremiste asupra viitorului politic al țării.
Rezultatele alegerilor indică o majoritate parlamentară formată din PSD, PNL, USR și UDMR, care, prin redistribuire, ar putea deține aproximativ 62% din numărul total de mandate. Această configurație oferă mai multe variante pentru formarea unui nou Executiv:
- Guvern PSD/PNL/UDMR susținut de USR și minorități
Această formulă pare cea mai fezabilă, având în vedere antecedentele colaborării între PSD, PNL și UDMR. Negocierile pentru programul de guvernare și distribuirea portofoliilor ar putea fi relativ rapide, având în vedere istoricul cooperării.
USR ar putea sprijini formarea guvernului din Parlament, păstrându-și rolul de opoziție față de majoritate, dar și față de suveraniști. Un astfel de guvern ar avea o susținere parlamentară minoritară, dar PSD ar putea obține sprijin punctual din partea unor parlamentari ai AUR pentru anumite inițiative legislative. - Guvern minoritar de dreapta PNL/USR/UDMR
Această variantă ar fi însă extrem de fragilă, depinzând constant de susținerea PSD pentru adoptarea legilor esențiale. Instabilitatea guvernării ar putea afecta eficiența Executivului și încrederea publicului în coerența clasei politice. - Guvern majoritar cu toate cele patru partide democratice
Deși această opțiune ar asigura o majoritate parlamentară solidă, ar fi greu de realizat din cauza timpului necesar negocierilor și divergențelor doctrinare. Diferențele semnificative dintre PSD și USR, mai ales în privința unor proiecte precum Programul Anghel Saligny, ar îngreuna colaborarea. În plus, o astfel de coaliție ar oferi suveraniștilor oportunitatea de a deveni o opoziție mai puternică, pregătindu-se pentru alegerile din 2028.
Strategia pentru evitarea influenței suveraniste
Constituția îi oferă președintelui Klaus Iohannis posibilitatea de a desemna un premier care să formeze rapid un guvern, înainte ca viitorul președinte, fie acesta Călin Georgescu sau Elena Lasconi, să preia atribuțiile. Un guvern deja instalat ar limita opțiunile noului șef al statului, oferind stabilitate politică și continuarea parcursului pro-european al României.
Această strategie necesită o mobilizare rapidă a lui Klaus Iohannis pentru a accelera procesul de constituire a Parlamentului și de formare a guvernului. Președintele trebuie să gestioneze cu grijă negocierile și să evite întârzierea procedurilor care ar putea permite suveraniștilor să influențeze deciziile viitoare.
Rolul președintelui Iohannis în această etapă este crucial pentru viitorul politic al țării. Alegerea unui premier care să reflecte valorile democratice, pro-UE și pro-NATO poate consolida poziția României pe scena internațională și poate preveni o schimbare de direcție politică în favoarea partidelor extremiste.
Totuși, succesul acestei strategii depinde de capacitatea liderilor politici de a colabora și de a depăși diferențele doctrinare. Negocierile intense și compromisurile sunt inevitabile, dar ele pot asigura stabilitatea necesară pentru implementarea unor politici care să răspundă nevoilor cetățenilor și să păstreze România pe traiectoria pro-occidentală.
Klaus Iohannis are șansa de a influența decisiv direcția politică a României pentru următorii patru ani. Alegerea unui premier care să formeze un guvern stabil, susținut de partidele democratice, este esențială pentru a preveni consolidarea puterii suveraniștilor și pentru a asigura continuitatea valorilor pro-europene. În acest context, președintele trebuie să acționeze cu determinare și responsabilitate, punând bazele unei guvernări coerente și stabile.
