Cristina Cohuț
Sărbătorile de iarnă încep pe 20 decembrie, odată cu Ignatul. Tot atunci îl comemorăm pe Sfântul Ignatie Teoforu, un sfânt creștin care a fost patriarh al Antiohiei și ucenic al Apostolului Ioan. Pentru credința lui, a fost chinuit și aruncat la lei. După moarte, oasele lui au fost duse în Antiohia și considerate sfinte.
În această zi, mulți români, mai ales cei din mediul rural, taie porcul, respectând o tradiție veche. Sacrificarea porcului simbolizează sfârșitul unui an și începutul unuia nou. Strămoșii noștri daci considerau porcul un simbol al întunericului, iar sacrificarea lui era un gest prin care sprijineau Soarele. Astfel, Crăciunul devenea o sărbătoare a luminii.
Porcul se taie doar în anumite condiții: dimineața, după răsăritul soarelui, și niciodată pe întuneric. Locul sacrificării trebuie binecuvântat cu tămâie și apă sfințită, pentru a alunga spiritele rele, potrivit cancan.ro.
Ignatul: Tradiții și pregătiri din ajun
De obicei, Ignatul aduce familia împreună, iar toți membrii participă la sacrificarea porcului, bucurându-se de atmosfera de sărbătoare. În seara de dinainte, oamenii ascut cuțite, pregătesc paie sau o butelie de gaz pentru pârlire și adună vasele necesare pentru carne și slănină.
Tradiția spune că bărbații sunt cei care taie porcul, iar cel care face acest lucru trebuie să fie un om curat, care s-a spovedit înainte. Gospodăriile unde se taie porcul sunt de obicei sfințite înainte. Se spune că femeile nu ar trebui să participe la sacrificare, pentru că mila lor ar putea împiedica moartea rapidă a animalului.
După ce porcul este spălat, se rostește o urare: „Carnea ta să fie/ Carne aurie”. Apoi, porcul este pârlit pe paie strânse vara special pentru Ignat. În foc se aruncă și ramuri de lemn aromat, pentru ca șoricul să miroasă bine.
Obiceiuri după tăierea porcului
După ce porcul este pârlit, copiii se urcă pe el, un obicei ce simbolizează belșugul. Apoi, bășica porcului este umplută cu grăunțe și pusă la uscat. Se spune că, dacă face mult zgomot, casa va fi plină de veselie tot anul. Femeile împart carnea, dar numai după ce bărbatul face semnul crucii pe fruntea animalului și rostește „Doamne ajută să-l mâncăm sănătoși”.
Carnea este apoi sortată: o parte pentru cârnați, tobă, piftie și pentru „pomana porcului”. Picioarele porcului sunt folosite pentru piftie. După tranșare, gospodinele pregătesc pomana porcului, o masă specială pentru toți cei care au ajutat. Carnea proaspătă este prăjită într-un ceaun mare, alături de mămăligă și murături. Masa se ține de obicei afară, cu țuică fiartă pentru toată lumea. Din carne se păstrează și pentru sărmani, iar o parte este dusă la preot.
De Crăciun, produsele preparate din porc – cârnați, tobă, piftie – sunt împărțite vecinilor și la biserică, pentru sufletele celor trecuți din viață.
Ce NU ai voie să faci de Ignat
Tradițiile spun că în ziua de Ignat nu trebuie să faci altceva decât să tai porcul. Femeile însărcinate nu au voie să muncească, pentru că, potrivit superstițiilor, ar putea naște copii cu probleme.
Sunt interzise activități precum spălatul, cusutul sau curățenia. De asemenea, porcul nu trebuie tăiat înainte de răsăritul soarelui sau după apus, pentru a ține spiritele rele departe.
