Georgescu Dragos
Cursul valutar oficial publicat marți de Banca Națională a României indică o nouă depreciere a monedei naționale în raport cu moneda unică europeană.
La cât a ajuns Euro în prima zi cu noul Guvern
Potrivit datelor oficiale, euro a fost cotat la 5,0522 lei, în creștere față de nivelul de 5,0453 lei înregistrat luni. Este una dintre cele mai ridicate valori ale euro din ultimele luni și un semnal clar că presiunea asupra leului continuă să se intensifice. În același timp, dolarul american a scăzut la 4,3501 lei, după ce în ziua precedentă fusese cotat la 4,3983 lei, confirmând volatilitatea tot mai evidentă de pe piața valutară internațională.
Această evoluție a cursului de schimb atrage atenția nu doar prin cifrele în sine, ci și prin contextul economic în care se produce. De la începutul anului, euro a fluctuat în jurul pragului de 5 lei, însă tendința din ultimele săptămâni pare să indice o direcție ascendentă constantă. Pe fondul incertitudinilor politice, al deficitului bugetar în creștere și al volatilității internaționale, leul pierde teren în fața valutelor forte, ceea ce ridică o serie de întrebări despre impactul asupra economiei și asupra consumatorilor.
Euro urcă din nou peste 5,05 lei: o limită simbolică, dar tot mai stabilă
Depășirea pragului de 5,05 lei pentru un euro nu este doar o evoluție aritmetică, ci un semnal psihologic important pentru piață. În contextul în care această valoare fusese atinsă și în lunile anterioare doar temporar, faptul că euro rămâne stabil peste acest nivel indică o depreciere structurală a leului, care nu mai poate fi considerată temporară sau conjuncturală.
Pentru exportatori, această evoluție poate părea avantajoasă – un leu mai slab înseamnă încasări mai mari în lei pentru vânzările în euro. Însă pentru importatori și pentru populație, consecințele sunt mai puțin favorabile. Produsele importate, fie că vorbim de echipamente, alimente sau combustibili, devin automat mai scumpe. Inflația este alimentată în mod indirect de cursul de schimb, iar cheltuielile de zi cu zi cresc.
Explicațiile pentru deprecierea leului sunt multiple, dar pot fi împărțite în două mari categorii: factori interni și factori externi.
Pe plan intern, cel mai important element care apasă asupra monedei naționale este dezechilibrul fiscal. România înregistrează un deficit bugetar în creștere, cu cheltuieli publice mari și venituri insuficiente pentru a le acoperi. Încrederea investitorilor în capacitatea statului de a gestiona situația bugetară influențează direct cursul de schimb. Cu cât riscurile fiscale sunt mai mari, cu atât presiunea asupra leului este mai puternică.
Instabilitatea politică joacă, de asemenea, un rol. În contextul în care scena politică se află într-o perioadă de tranziție, iar planurile de reformă fiscală sau administrativă întârzie să se concretizeze, încrederea piețelor scade. Investitorii preferă să se orienteze către monede mai stabile, iar presiunea asupra leului crește.
Pe plan extern, întărirea euro în raport cu alte monede este un alt factor care contribuie la creșterea cursului. În același timp, deciziile de politică monetară ale Băncii Centrale Europene și ale Rezervei Federale din SUA influențează fluxurile de capital și cursul valutar. În ultima perioadă, dolarul a avut o evoluție mai slabă, ceea ce explică scăderea de marți, dar euro a continuat să se aprecieze, inclusiv față de leu.
Evoluția dolarului: scădere surprinzătoare
În contrast cu evoluția euro, dolarul american a înregistrat o scădere semnificativă în raport cu leul, ajungând la 4,3501 lei, față de 4,3983 lei cu o zi înainte. Acest recul vine după o perioadă de consolidare a dolarului pe plan internațional și poate fi explicat prin ajustările de pe piața valutară globală, în contextul în care investitorii reevaluează riscurile geopolitice și semnalele venite dinspre economia americană.
Cu toate acestea, dolarul rămâne o monedă extrem de sensibilă la mișcările de pe piața obligațiunilor americane și la deciziile Rezervei Federale. O eventuală scădere a dobânzii de referință în SUA ar putea duce la o depreciere suplimentară a dolarului, dar această evoluție depinde de datele macroeconomice din următoarele luni.
