Loredana Ionescu
O decizie importantă a fost luată recent în Parlamentul României, vizând proprietarii de terenuri și imobile confiscate în mod abuziv în perioada comunistă. O nouă lege adoptată de Camera Deputaților prevede acordarea de despăgubiri și reglementează în mod clar procedura de retrocedare, aducând modificări consistente cadrului legal existent.
Proiectul legislativ a fost aprobat cu 188 de voturi „pentru”, 87 „împotrivă” și 6 abțineri. Acesta modifică și completează mai multe acte normative, printre care Ordonanțele de urgență nr. 83/1999 și nr. 94/2000, dar și Legea nr. 165/2013 privind restituirea bunurilor imobile preluate ilegal în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.
Simplificarea procedurii de retrocedare și noi drepturi pentru solicitanți
Una dintre cele mai relevante schimbări aduse de noua lege vizează simplificarea procedurii de depunere a cererilor de retrocedare. Astfel, o solicitare este considerată valabilă dacă oferă suficiente elemente pentru identificarea solicitantului ca fost proprietar al imobilului. Mai mult, solicitantul are dreptul de a aduce completări dosarului, dacă apar noi documente relevante, fără a modifica obiectul inițial al cererii.
O altă prevedere importantă introduce posibilitatea ca imobilele aparținând comunităților minoritare, naționalizate în perioada comunistă, să fie tratate în același mod ca bunurile confiscate de la persoane fizice. Articolul 41 din Legea nr. 10/2001, care reglementează răspunderea pentru distrugerile suferite de aceste bunuri, va fi aplicat și acestor situații.
Chirie pentru imobilele retrocedate cu destinație de interes public
Noua lege prevede că, în perioada în care imobilele retrocedate sunt menținute cu o destinație de interes public – cum ar fi sedii administrative, școli sau spitale – statul este obligat să plătească o chirie proprietarului de drept. Această chirie va fi calculată pe baza valorii de piață a imobilului, stabilită conform grilei notariale valabile la momentul semnării sau prelungirii contractului de închiriere.
„În perioada menţinerii afectaţiunii de interes public, noul proprietar beneficiază de plata unei chirii, care se stabileşte în funcţie de valoarea imobilului prin raportare la grila notarială valabilă la data încheierii sau prelungirii contractului de închiriere”, stabileşte proiectul, potrivit Capital.
Argumentele inițiatorului: Un pas spre normalitate legislativă
Deputatul Silviu Vexler, reprezentant al minorităților naționale și inițiator al proiectului, a subliniat în plen că legea urmărește armonizarea și corelarea prevederilor din diferitele acte normative aflate în vigoare, pentru a se asigura o practică unitară. De asemenea, a evidențiat dificultățile întâmpinate de cetățenii care nu au avut acces la documentele necesare din arhivele statului.
„Acest proiect vine să coreleze principalele acte normative care privesc subiectul retrocedărilor să le aducă la un numitor comun şi să asigure o practică unitară pentru tot cetăţenii României. De asemenea, sunt rezolvate o serie de situaţii distincte care au apărut de a lungul anilor, spre exemplu în ceea ce priveşte aplicanţii care necesită documente aflate în arhivele statului şi la care nu au acces. Proprietăţile confiscate în perioada comunistă rămân până în ziua de astăzi una din marile drame ale ţării. Acest proiect este un pas mic, dar un ajutor real şi o formă de respect pentru tot cei care au trecut prin această suferinţă”, a spus deputatul minorităţilor naţionale Siviu Vexler, iniţiator al proiectului.
El a mai adăugat că această lege reprezintă „un pas mic, dar un ajutor real şi o formă de respect pentru toţi cei care au trecut prin această suferinţă.”
De cealaltă parte, legea nu a fost lipsită de critici. Deputata S.O.S România, Verginia Vedinaș, a atras atenția asupra faptului că, în trecut, în România au existat numeroase retrocedări considerate abuzive, cu exemple în care suprafețele restituite au depășit cele inițial expropriate.
„Nicăieri nu s-a întâmplat dezmăţul (n.red.) din ţara noastră în privinţa retrocedărilor). Am constatat că s-au retrocedat mai multe păduri decât deţinea România în momentul în care au fost expropriate abuziv”, a spus ea, susţinând că au fost multe retrocedări abuzive.
La rândul său, deputatul AUR Florin-Bogdan Velcescu a susținut că noua lege ar permite blocarea intenționată a retrocedărilor și inventarea de moștenitori fictivi. El a mai criticat și prevederea privind chiria pe perioada în care statul continuă să utilizeze imobilele, spunând: „Şi cereţi chirii până se retrocedează imobilul. Ce înseamnă asta!”
Deputatul USR Alexandru Dimitriu a exprimat susținere pentru noua lege, afirmând că, deși procesul retrocedărilor a fost afectat de corupție în unele cazuri, dreptul de proprietate rămâne unul fundamental, care nu trebuie desconsiderat.
„Sunt de acord că anumite retrocedări nu au fost făcute cum trebuie, că a existat corupţie, dar nu avem cum să ne batem joc de proprietate. (…) Agonisirea de averi nu este un lucru rău, este singura modalitate de dezvoltare”, a mai spus el, menţionând că statul nu poate să administreze averile.
În aceeași linie, deputatul UDMR Szabo Odon a susținut ideea că retrocedarea este o obligație morală și legală, evocând caracterul abuziv al naționalizărilor din perioada comunistă, care au afectat inclusiv instituții educaționale sau comunități religioase.
Camera Deputaților a fost forul decizional în acest caz, ceea ce înseamnă că legea urmează să fie trimisă spre promulgare. Actul normativ aduce o serie de clarificări și îmbunătățiri procesului de retrocedare, fiind considerat de inițiatori un pas important pentru rezolvarea definitivă a acestei probleme istorice.
Prin aceste modificări, statul român recunoaște, cel puțin la nivel legislativ, necesitatea de a oferi o formă de reparație celor ale căror proprietăți au fost preluate în mod abuziv de regimul comunist. Rămâne de văzut cum va fi aplicată concret această lege și în ce măsură va reuși să ofere soluții eficiente pentru cazurile încă nesoluționate.
Sursa foto: Arhivă
