Loredana Ionescu
Legea privind pensiile magistraților, declarată constituțională de Curtea Constitutionala a Romaniei, este contestată de șefii Curților de Apel din țară. Aceștia îi cer președintelui Nicusor Dan să trimită actul normativ în Parlament pentru reexaminare.
Solicitarea este formulată într-un memoriu de 14 pagini, semnat de conducătorii celor 16 Curți de Apel. Documentul invocă atât motive de oportunitate, cât și argumente de legalitate și compatibilitate cu dreptul european.
Critici privind regimurile diferite de pensionare
Magistrații susțin că noua lege introduce mai multe regimuri de pensionare pentru aceeași categorie profesională. Potrivit memoriului, acest lucru ar genera diferențe majore între pensiile acordate în perioade apropiate de timp.
Ei atrag atenția asupra unei situații pe care o consideră „absurdă”: într-un interval de aproximativ trei ani, un judecător de judecătorie pensionat în baza legislației anterioare ar putea avea o pensie aproape egală cu cea a unui judecător de la Inalta Curte de Casatie si Justitie pensionat conform noilor prevederi.
În document, șefii Curților de Apel arată că modificările reduc cuantumul pensiei de serviciu și impun condiții suplimentare de vechime, ceea ce ar afecta statutul profesional al magistraților.
Invocarea jurisprudenței CJUE
Magistrații argumentează că președintele are competența constituțională de a solicita reexaminarea legii, inclusiv din perspectiva armonizării cu tratatele internaționale și cu jurisprudența Curtea de Justitie a Uniunii Europene.
În memoriu se arată:
„Potrivit jurisprudenţei CJUE, trebuie lăsată neaplicată, dacă este necesar, din oficiu, orice reglementare sau practică națională, care este contrară unei dispoziții de drept al Uniunii care are efect direct, fără a trebui să solicite sau să aștepte eliminarea prealabilă a acestei reglementări sau practici naționale pe cale legislativă sau prin orice alt procedeu constituțional. (…) Subliniem că măsurile legislative naționale privind statutul magistraților – inclusiv cele referitoare la remunerație, vârstă de pensionare și regimul pensiilor – intră în domeniul de aplicare al Dreptului Uniunii Europene, atunci când sunt de natură să afecteze independența judecătorilor chemați să se pronunțe asupra unor chestiuni legate de aplicarea sau interpretarea dreptului Uniunii. Magistrații români sunt chemați zilnic să aplice dreptul Uniunii, conferind astfel relevanță directă exigențelor de independență prevăzute de articolul 19 TUE”, arată judecătorii.
Exemple privind cuantumul pensiilor
Memoriul include și calcule comparative privind pensiile nete estimate conform noii legi.
Potrivit documentului, pensia netă ar putea ajunge la maximum 70% din ultimul venit net, cu valori precum:
– 11.310 lei pentru judecători cu grad de judecătorie;
– 12.563 lei pentru judecători cu grad de tribunal;
– 14.242 lei pentru judecători cu grad de curte de apel;
– 15.917 lei pentru procurori cu grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte;
– 19.268 lei pentru judecători cu grad de Înalta Curte.
Magistrații compară aceste valori cu cele acordate în prezent, în baza Legii nr. 282/2023 sau a Legii nr. 303/2004, susținând că diferențele sunt semnificative.
„Or, rezultă că, urmare a diminuării cu 30% a cuantumului pensiei de serviciu, corelată, cu necesitatea de a realiza un stagiu de vechime mult mai mare decât cel prevăzut de legea în vigoare,la care se adaugă eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport de indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru magistraţii în funcţie, aflaţi în condiţii identice de vechime/grad şi pierderea bonificaţiei de 1% pentru anii suplimentari care depăşesc vechimea de 25 de ani, noul cuantum al pensiei de serviciu nu poate fi considerat, sub nicio formă, ca fiind apropiat/asemănător de ultimul venit din timpul activităţii.
În realitate, aplicarea dispozițiilor legii menționate va determina, în fapt, eliminarea pensiei de serviciu în condițiile în care pensia contributivă este aproximativ egală cu pensia de serviciu a magistraţiilor obţinută în conformitate cu prevederile proiectului de lege”, arată magistrații.
Discriminare invocată în raport cu alte categorii
În memoriu se mai arată că, în raport cu alte categorii beneficiare de pensii de serviciu, diferențele ar crea o situație de inechitate.
„Pensiile de serviciu ale magistraților devin mult mai mici decât pensiile de serviciu ale ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism”, dezvăluie magistrații, prin memoriu.
Aceeași situație a dezvăluit-o în emisiunea OFF The Record, pe Mediafax, și judecătorul Bogdan Mateescu, fost președinte al CSM.
Totul conturează o încălcare flagrantă a independenței justiției dar și o discriminare între magistrați și ceilalți beneficiari de pensii speciale, spun ei.
Ca atare, șefii celor 16 curți de Apel din România îi cer lui Nicușor Dan să fie ancorat în realitate, să respecte criteriile de legalitate, de armonizare a legislației interne cu cea europeană și cu tratatele/ jurisprudența CEDO și să trimită legea lui Ilie Bolojan la reexaminare Parlamentului României.
Cuantumul pensiei de serviciu nete
Ei au oferit şi câteva exemple în privinţa cuantumului pensiei de serviciu nete de care ar putea să beneficieze un magistrat, potrivit acestui act normativ, menţionând că acesta ar fi de maxim 70% din ultimul venit net.
Acesta ar însemna:
– 11.310 lei pentru judecătorii cu grad de judecătorie, respectiv procurorii cu grad de parchet de pe lângă judecătorie; în prezent un judecător cu grad de judecătorie, respectiv un procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 16.157 lei, cu 4.847 lei mai puţin, iar coform Legii nr.303/2004, un judecător cu grad de judecătorie are o pensie în cuantum 18.466 lei, deci o diferenţă de 7.156 lei.
– 12.563 lei pentru judecătorii cu grad de tribunal, respectiv procurorii cu grad de parchet de pe lângă tribunal; în prezent, un judecător cu grad de tribunal/procuror cu grad de parchet de pe lângă tribunal, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 17.947 lei (100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), cu 5.384 lei mai puţin; iar conform Legii nr.303/2004, un judecător cu grad de tribunal are o pensie în cuantum 20.450 lei, deci o diferenţă de 7.887 lei.
– 14.242 lei pentru judecătorii cu grad de curte de apel, respectiv procurorii cu grad de parchet de pe lângă curte de apel; în prezent un judecător/procuror cu grad de curte de apel, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 20.534 lei( 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), cu 6.292 lei mai puţin; ; iar coform Legii nr.303/2004, un judecător cu grad de curte de apel are o pensie în cuantum 23.107 lei, deci o diferenţă de 8.865 lei.
– 15.917 lei pentru procurorii cu grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; în prezent, un procuror cu grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 22.738 lei ( 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), cu 6.821 lei mai puţin;
– 19.268 lei pentru judecătorii cu grad de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie; în prezent, un judecător cu grad de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 27.525 lei (100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), cu 8.257 lei mai puţin; iar conform Legii nr.303/2004, un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are o pensie în cuantum 31.060 lei, deci o diferenţă de 11.792 lei.
”Se ajunge, aşadar, la o situaţie absurdă, ca, într-un interval de aproximativ 3 ani, judecătorul de judecătorie care a ieşit la pensie, sub imperiul Legii nr.303/2004, în vigoare în anul 2023, şi chiar în condiţiile actualei Legi nr. 282/2023 (18.466 lei/16.157 lei), să aibă o pensie aproape egală cu cea a unui judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care ar ieşi la pensie, în condiţiile prevăzute de acest proiect de lege şi anume de 19.268 lei”, a mai transmis sursa citată.
Judecătorii susțin că modificările aduse de reforma promovată de premierul Ilie Bolojan afectează substanțial statutul magistraților și pot avea implicații asupra independenței justiției.
În concluzie, șefii Curților de Apel îi solicită președintelui să analizeze actul normativ din perspectiva criteriilor de legalitate și armonizare cu dreptul european și să trimită legea în Parlament pentru reexaminare.
Sursa foto: Arhivă
