Legea privind reforma în sănătate, declarată constituțională de CCR. Proiectul merge la promulgare

Curtea Constituțională a României a dat undă verde legii privind reforma în sănătate, respingând obiecția de neconstituționalitate depusă anterior. Proiectul, considerat acum constituțional, va fi transmis spre promulgare președintelui României. Reforma propune o restructurare amplă a sistemului medical, de la cabinetele medicilor de familie până la managementul spitalelor și modul de plată al serviciilor medicale. Obiectivul principal: creșterea eficienței, accesibilității și responsabilității în sistemul sanitar.

Citește și

Varza la butoi fără apă: rețetă tradițională pas cu pas

CCR a respins obiecția de neconstituționalitate asupra legii reformei în sănătate

Curtea Constituțională a României (CCR) a anunțat că a respins obiecția de neconstituționalitate formulată împotriva legii privind reforma în sănătate, considerând textul legislativ în conformitate cu prevederile Constituției. Astfel, proiectul de lege merge la promulgare, urmând să intre în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

Legea face parte din pachetul legislativ denumit „Reforma Sănătății – Pachetul II” și vizează o modernizare amplă a infrastructurii și serviciilor medicale din România. Printre modificările aduse se numără:

• reorganizarea modului de funcționare al cabinetelor medicale și al conducerii unităților sanitare;

• îmbunătățirea managementului spitalelor și optimizarea rețelei de unități medicale;

• posibilitatea ca medicii de familie să deschidă puncte secundare de lucru;

• un nou sistem de plată pentru asistența medicală primară, bazat pe performanță;

• reguli mai stricte pentru ocuparea funcțiilor de conducere în spitale și secțiile UPU;

• promovarea colaborării între spitale, universități și institute de cercetare medicală.

Reprezentanții Curții Constituționale au subliniat că legea respectă principiile statului de drept și ale separației puterilor în stat, fiind în acord cu dispozițiile constituționale privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de sănătate.

Ilie Bolojan: „Un stat corect nu poate exista fără un sistem medical eficient și accesibil”

Premierul Ilie Bolojan, care și-a asumat răspunderea Guvernului în fața Parlamentului pentru această lege, a explicat că obiectivul principal al reformei este eficientizarea sistemului de sănătate și orientarea sa către nevoile reale ale pacienților.

„Un stat corect, cu respect pentru români, nu poate exista în absenţa unui sistem de sănătate accesibil, eficient, cu servicii medicale decente pentru fiecare pacient.

A venit vremea să facem ce trebuia făcut demult. Proiectul pentru care ne angajăm răspunderea în faţa Parlamentului aduce mai multă ordine şi corectitudine în sistem, mai multă grijă pentru pacienţi şi resursele alocate lor, reduce risipa şi face sistemul mai accesibil”, a afirmat prim-ministrul României în şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor în care şi-a angajat răspunderea pentru proiectul privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.

Guvernul argumentează că, deși bugetele din sănătate au crescut constant în ultimii ani, serviciile oferite pacienților nu s-au îmbunătățit suficient. Problemele legate de birocrație, lipsa transparenței și numirile politice au afectat performanța spitalelor și a personalului medical.

Reforma sistemului medical are trei direcții majore de acțiune

Proiectul adoptat de Parlament și validat de CCR propune o abordare structurată în trei direcții principale:

1. Reorientarea pacienților către medicina primară și serviciile specializate
   Reforma își propune reducerea internărilor nejustificate și transferarea unei părți semnificative a tratamentelor către medicii de familie și specialiști. Guvernul estimează că această măsură va permite economisirea a peste 3 miliarde de lei anual, bani care vor fi redirecționați către îmbunătățirea serviciilor medicale.

   Sistemul de plată al medicilor de familie va fi restructurat. O parte din venituri va depinde de serviciile efectiv prestate pacienților, iar o altă parte de numărul persoanelor înscrise pe liste. În plus, se va stimula deschiderea de puncte secundare de lucru, mai ales în zonele rurale și izolate.

2. Acces mai facil la servicii medicale pentru categoriile vulnerabile
   Reforma vizează o mai bună acoperire a nevoilor pacienților din mediul rural și a celor care se confruntă cu dificultăți de mobilitate. Seniorii, bolnavii cronici și persoanele cu dizabilități vor putea beneficia de servicii de îngrijire la domiciliu, finanțate integral din fonduri publice.

   De asemenea, accesul la medicamente inovative va deveni mai predictibil, iar autoritățile vor promova prescrierea medicamentelor generice pentru a reduce costurile sistemului.

3. Responsabilitate și disciplină financiară în spitale
   Managementul unităților sanitare va fi profesionalizat. Directorii de spitale vor fi selectați pe criterii de competență și vor încheia contracte bazate pe indicatori de performanță măsurabili. Evaluările vor fi periodice și transparente, iar numirile fără concurs vor fi limitate strict la situațiile de urgență.

   Reforma introduce și sancțiuni clare pentru cazurile de fraudă sau utilizare ineficientă a fondurilor publice. Spitalele care raportează servicii fictive vor trebui să returneze banii primiți nejustificat, iar conducerea acestora va fi sancționată.

   În plus, spitalele private vor fi obligate să suporte costurile tratamentului în cazul în care un pacient externat nejustificat este reinternat într-un spital public în termen de 48 de ore pentru aceeași afecțiune.

Sistemul sanitar, între modernizare și transparență

Reforma prevede digitalizarea și interconectarea sistemelor medicale, astfel încât pacienții să aibă acces rapid la datele personale și la istoricul medical. Se va dezvolta o platformă informatică unică, care să permită integrarea datelor din spitale, farmacii, laboratoare și cabinete medicale.

Ministerul Sănătății va monitoriza în timp real indicatorii de performanță ai unităților medicale, inclusiv timpul de așteptare la urgențe, rata de infecții nosocomiale și gradul de satisfacție al pacienților. Această măsură are rolul de a crește transparența și de a facilita o distribuție echitabilă a resurselor.

Pentru a susține digitalizarea, Guvernul anunță investiții semnificative prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin fonduri europene destinate modernizării infrastructurii medicale.

O nouă viziune asupra sănătății publice

Legea reformei în sănătate este considerată de autorități un pas important către transformarea sistemului medical într-unul mai eficient, predictibil și centrat pe pacient. Potrivit Ministerului Sănătății, reforma va aduce:

• o reechilibrare între prevenție și tratament;

• o mai bună distribuție a medicilor în teritoriu;

• o utilizare mai transparentă a fondurilor publice;

• o reducere a birocrației în relația dintre pacient și sistemul sanitar;

• creșterea calității serviciilor oferite în spitale și policlinici.

Implementarea completă a măsurilor va fi etapizată, urmând ca primele modificări – precum noul sistem de plată al medicilor de familie și criteriile de performanță pentru spitale – să intre în vigoare din 2026.

Reforma sănătății merge spre promulgare

După decizia CCR, legea va fi transmisă președintelui României pentru promulgare. Ulterior, Guvernul urmează să elaboreze normele metodologice de aplicare, care vor detalia modul de implementare a fiecărei măsuri.

„În primul rând, reforma pe care o propunem porneşte de la principiul reorientării pacienţilor din zona de de spitalizare către medicina de familie şi medicina de specialitate, prin eliminarea internărilor care nu sunt necesare. Şi, prin tratarea pacienţilor la medicul de familie sau la cel de specialitate, se pot economisi peste 3 miliarde de lei, care să fie redirecţionaţi pentru servicii medicale. Modalitatea de plată pentru medicii de familie se va schimba. Vom pune accentul pe serviciile oferite pacienţilor, care vor constitui peste două treimi din plată, dar o treime din banii plătiţi vor fi pe baza numărului de pacienţi înscrişi pe listă.

Seniorii, bolnavii cronici şi persoanele cu dizabilităţi primesc îngrijire la domiciliu fără costuri suplimentare. Se schimbă şi mecanismul prin care asigurăm accesul la medicamente inovative, în aşa fel încât să fie predictibil şi fără presiune pe bugetul public, încurajând prescrierea de medicamente generice.

Pentru a asigura un management profesionist în spitale, contractele vor fi pe bază de indicatori de performanţă, evaluarea se va face transparent şi se elimină numirile fără concurs. Creşte responsabilitatea managerilor şi a şefilor de secţie. Se introduc sancţiuni clare şi mecanisme pentru recuperarea sumelor pentru servicii fictive, practică prin care s-au sifonat uneori bani de la buget. Creşte ponderea plăţilor pe servicii medicale şi scade ponderea influenţelor salariale ca mecanism de plată.

Astfel, spitalele publice vor fi încurajate să-şi dezvolte activitatea pe baza nevoii reale de servicii de sănătate către populaţie. Vom consolida reţeaua publică prin introducerea categoriei spitale de importanţă strategică. Aceasta va ajuta la prioritizarea investiţiilor şi dotărilor pentru unităţi vitale în gestionarea crizelor medicale. În acelaşi timp, responsabilizăm şi spitalele private. Acestea vor fi obligate să suporte costurile dacă pacientul este externat nejustificat şi reinternat într-un spital public în 48 de ore pentru aceeaşi patologie”, a detaliat premierul României.

Reforma în sănătate a fost unul dintre proiectele majore asumate de premierul Ilie Bolojan în fața Parlamentului, în contextul angajării răspunderii Guvernului pentru un pachet de legi de modernizare a administrației și a serviciilor publice.

Autoritățile susțin că schimbările aduse vor crea premisele pentru un sistem sanitar mai echitabil și mai orientat către pacient, în care performanța să fie criteriul principal în alocarea fondurilor și în promovarea cadrelor medicale.

Astfel, după avizul pozitiv al Curții Constituționale, legea privind reforma în sănătate intră în linie dreaptă către aplicare, marcând un moment esențial pentru viitorul sistemului medical din România.

Sursa foto: Arhivă