Grigore Madalina
Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a inițiat o acțiune în instanță împotriva Guvernului României, solicitând plata integrală a drepturilor salariale restante ale magistraților. Demersul a fost făcut public luni, 30 martie 2026, și marchează o escaladare a tensiunilor dintre sistemul judiciar și Executiv.
Acțiunea a fost depusă la Curtea de Apel București, după ce, pe 27 martie, instanța supremă a transmis o plângere prealabilă Guvernului, prin care solicita deblocarea urgentă a sumelor datorate.
Ce solicită instanța supremă
Prin cererea înaintată, Înalta Curte de Casație și Justiție cere obligarea Guvernului și a Ministerului Finanțelor să asigure fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.
De asemenea, instituția solicită emiterea tuturor actelor administrative necesare și realizarea demersurilor bugetare pentru alocarea sumelor, inclusiv printr-o eventuală rectificare bugetară.
Instanța mai cere stabilirea unui termen limită de maximum 10 zile pentru executarea obligațiilor, precum și aplicarea unor sancțiuni în cazul întârzierilor.
Printre acestea se numără o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, în sarcina persoanelor responsabile, inclusiv a premierului și a ministrului Finanțelor.
Totodată, sunt solicitate penalități de 2% pentru fiecare zi de întârziere în plata sumelor datorate.
Demersul vizează sume aferente anului 2026, stabilite prin titluri executorii, în urma a mii de procese câștigate de magistrați.
Contextul deciziei și tensiunile bugetare
Acțiunea în instanță vine la scurt timp după declarațiile premierului Ilie Bolojan, care a anunțat, pe 19 martie, amânarea plății acestor drepturi.
Decizia a fost luată în contextul unor negocieri politice din coaliția de guvernare, în urma cărora fondurile au fost redirecționate către un pachet de sprijin social.
Potrivit informațiilor oficiale, sumele au fost utilizate pentru acordarea unor ajutoare destinate pensionarilor și copiilor cu dizabilități, măsuri susținute de Partidul Social Democrat.
Această redistribuire bugetară a generat reacții în sistemul judiciar, în condițiile în care drepturile salariale restante erau stabilite prin hotărâri definitive ale instanțelor.
Următorii pași în proces
Dosarul urmează să fie analizat de judecătorii Curtea de Apel București, care vor stabili termenele de judecată și vor decide asupra solicitărilor formulate de instanța supremă.
Cazul ar putea avea implicații importante asupra relației dintre puterile statului, dar și asupra modului în care sunt respectate hotărârile judecătorești în materie de drepturi salariale.
