LISTA completă a celor 100 de măsuri de austeritate discutate de partide. Asupra cărora dintre ele există consens (surse)

România se află într-un moment delicat, cu un deficit bugetar care impune măsuri imediate și dure. Partidele politice implicate în negocierile pentru formarea viitorului guvern au lucrat la o listă cu nu mai puțin de 100 de măsuri de austeritate. Lista vizează atât angajații din sectorul public, cât și din mediul privat și acoperă domenii cheie precum salarizarea, fiscalitatea, energia, educația, sistemul medical și administrația locală. O parte dintre măsuri au fost deja agreate de toți actorii politici implicați.

Citește și

Răsturnare de situație. Cine va fi până la urmă premierul României. Nicușor Dan va face...

Discuțiile s-au concentrat pe reducerea cheltuielilor bugetare, tăierea unor beneficii salariale și modificarea politicilor fiscale. Unele propuneri sunt considerate radicale și riscante, dar sunt susținute de argumente legate de sustenabilitatea financiară. Lista de față a fost obținută din surse politice și conține toate cele 100 de măsuri discutate până acum, dintre care o bună parte au fost deja acceptate de partide.

Primele măsuri care afectează veniturile bugetarilor

Unul dintre cele mai vizate capitole este cel al sporurilor și indemnizațiilor acordate în sistemul public. Multe dintre acestea urmează să fie eliminate sau plafonate.

Se propune reducerea sporului pentru condiții vătămătoare de la 15% la 10%, dar cu un plafon de maximum 500 de lei. De asemenea, sporul pentru antenă va fi eliminat, iar stimulentele pentru fondurile europene vor fi suspendate. Alte modificări importante includ:

• Eliminarea sporului de complexitate a muncii și a celui pentru confidențialitate.
• Eliminarea celui de-al 13-lea salariu și plafonarea primelor de Crăciun și Paște la maximum 300 lei.
• Sporul de doctorat va rămâne doar pentru personalul din educație și sănătate.
• Vor fi eliminate mai multe tipuri de indemnizații, cum ar fi cele pentru membrii comitetelor interministeriale sau cele pentru delegare în cazul magistraților.

Pentru funcționarii din instituțiile care gestionează fonduri europene, salariile vor fi egalizate la nivelul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, iar pentru sporurile legate de implementarea proiectelor se prevede o limitare clară: maximum 20% dintre angajați vor putea beneficia de acest spor, în limita a 50% din salariul minim, scrie romaniatv.net.

Reducerea cheltuielilor și reorganizări masive în administrație

Pe lângă tăieri directe, lista de austeritate prevede și restructurări profunde ale instituțiilor publice și ale modului în care acestea funcționează.

Partidele au ajuns la un consens privind:

• Scăderea cu 20% a numărului maxim de posturi ocupate în sectorul bugetar.
• O reducere de 10% a cheltuielilor de personal în 2025, raportată la nivelul anului 2024, prin reorganizări, norme parțiale și externalizări.
• Desființarea unor instituții considerate ineficiente sau redundante, cum ar fi Institutul Revoluției, Casa Unirea, Academia de Științe Medicale, Institutul Drepturilor Omului sau Institutul Levantului.
• Comasarea unor direcții și structuri teritoriale. De exemplu, s-a propus ca ANAF și Vama să devină o instituție unică.

În plus, se dorește interzicerea cumulului pensiei cu salariul pentru cei care nu au atins încă vârsta standard de pensionare, o măsură deja acceptată de partide.

Un alt capitol important îl reprezintă reducerea cheltuielilor de funcționare ale instituțiilor publice și ale companiilor de stat cu 1% din PIB în termen de 90 de zile de la formarea noului guvern.

Tăieri de facilități și creșteri de taxe în domeniul fiscal

Fiscalitatea este un alt domeniu în care măsurile de austeritate vor avea impact direct. Mai multe facilități vor fi eliminate sau modificate. Printre măsurile asupra cărora există consens se numără:

• Listarea la bursă a unor pachete minoritare din companiile de stat.
• Valorificarea unor active și companii de stat.
• Eliminarea facilităților fiscale pentru firmele care închiriază spații în școli și spitale.
• Impozitarea veniturilor din Google, Facebook, TikTok.
• Impozit de 10% pe câștigurile din burse și criptomonede.
• Impozit pe venit de 30% pentru cluburi și baruri.
• Impozit de 1% sau 3% la vânzarea imobilelor în funcție de vechimea deținerii acestora.
• Impozit de 1% pe valoarea moștenirilor după primul an de la deces.

Se analizează introducerea unei taxe de solidaritate de 20% pentru veniturile lunare de peste 10.000 lei. Totuși, pe această măsură nu există încă consens.

Alte măsuri fiscale discutate includ:

• Eliminarea cotei reduse de impozit pe profit acordată pentru majorarea capitalului propriu.
• Modificarea regimului fiscal aplicabil câștigurilor de capital.
• Aplicarea unei cote forfetare de cheltuială deductibilă de 30% pentru platformele de tip Airbnb și Booking.

Modificări majore privind TVA și accize

Lista include numeroase schimbări privind TVA-ul și accizele. Acestea sunt printre cele mai vizibile măsuri pentru populație, deoarece vor influența direct prețurile produselor și serviciilor.

Printre măsurile cu consens politic se regăsesc:

• Majorarea TVA-ului la 19% pentru servicii hoteliere, restaurante și catering.
• Majorarea TVA-ului la 19% pentru livrarea locuințelor din cadrul politicii sociale (în discuție).
• Creșterea TVA-ului la 19% pentru livrarea panourilor fotovoltaice și a altor echipamente eficiente energetic.
• Creșterea TVA-ului la 19% pentru accesul la evenimente sportive și bâlciuri.

Se păstrează TVA-ul redus de 9% pentru:

• Medicamente de uz uman.
• Alimente și apă pentru irigații.
• Servicii de alimentare cu apă și canalizare.
• Îngrășăminte și pesticide.
• Lemn de foc pentru consum personal.
• Energie termică pentru sezonul rece.

Se modifică și regimul TVA pentru cărți și manuale: acestea vor trece de la 5% la 9%, iar cota de 5% va fi rezervată doar titlurilor fără conținut audio/video sau publicitar.

În privința accizelor, se prevede majorarea acestora pentru:

• Combustibili – benzină și motorină.
• Zahăr.
• Pachete de colete (dacă nu sunt taxate vamal).
• Produse din tutun (în dezacord politic).

Măsuri sociale cu impact larg asupra populației

Multe dintre măsurile propuse vizează direct populația, fie prin limitarea unor beneficii sociale, fie prin creșterea unor costuri cotidiene. Printre deciziile discutate se numără:

• Limitarea acordării indemnizației de hrană doar pentru angajații cu salarii de până la 6.000 lei brut.
• Acordarea tichetelor de vacanță în valoare de 800 lei doar în extrasezon și doar pentru angajații cu venituri sub 6.000 lei brut.
• Suspendarea tuturor schemelor de ajutor de stat și subvenții până la clarificarea negocierilor cu Comisia Europeană.

Se dorește modificarea criteriilor de acordare pentru sprijinul în agricultură: fermierii cu suprafețe sub 2 hectare ar putea pierde dreptul la subvenții dacă nu sunt înregistrați ca PFA sau SRL.

O altă măsură aflată în analiză este alocarea unui card de energie nominal, destinat exclusiv consumatorilor vulnerabili. Aceasta ar înlocui actualele scheme generale de sprijin.

Măsuri pentru digitalizare și combaterea evaziunii

Digitalizarea și transparentizarea fluxurilor financiare sunt considerate esențiale pentru reducerea evaziunii și creșterea veniturilor la bugetul de stat. Măsurile propuse includ:

• Interzicerea plăților în numerar în sectorul jocurilor de noroc – doar card.
• Impozitarea câștigurilor din jocurile de noroc cu cote progresive: 10% până la 10.000 lei, 20% între 10.000-20.000 lei, cu includerea CASS.
• Autorizarea obligatorie a operatorilor de jocuri de noroc de către primării.
• Creșterea taxei la jocurile de noroc de la 2% la un nivel mai ridicat.

De asemenea, în discuții se află introducerea unei taxe de tranzacționare bancară, aplicabilă fiecărui transfer sau sumă transferată.

Transporturi, energie și mediu: alte domenii afectate

Lista continuă cu măsuri din domenii precum transportul și protecția mediului. Se dorește:

• Majorarea ROvignetei de la 28 la 50 de euro.
• Introducerea unei taxe speciale pentru camioane și transport de marfă cu tonaj mare.
• Interdicția de a mai oferi servicii de salubritate gratuită – autoritățile care mențin gratuități vor pierde din cotele defalcate de TVA și impozit pe venit.

În plus, în lista de consens se regăsește și o propunere de a impozita veniturile obținute din dividendele de la pilonul II de pensii, o decizie extrem de controversată.

Deși multe dintre măsuri sunt discutate și analizate în detaliu, există un număr semnificativ de propuneri pentru care partidele au ajuns deja la consens. Este vorba, în principal, despre măsuri de reducere a cheltuielilor statului, combaterea privilegiilor nejustificate și creșterea veniturilor prin taxe și impozite noi sau majorate.

Aplicarea efectivă a acestui pachet de 100 de măsuri va depinde de forma finală a acordului politic și de reacțiile instituțiilor implicate. Cert este că direcția în care merg negocierile este una de restrângere bugetară și control mai strict al resurselor.

Măsurile vor fi prezentate publicului odată cu finalizarea programului de guvernare, dar lista actuală oferă deja o imagine clară asupra priorităților partidelor în fața crizei bugetare.