Nicolescu Daniela
Procesul de recalculare a pensiilor, anunțat drept o șansă de corectare a inechităților din sistem, s-a transformat într-o dezamăgire pentru mii de români. Mulți dintre cei care au depus adeverințe pentru venituri suplimentare au primit decizii în care creșterea este zero lei, iar în unele cazuri, recalculările indică chiar scăderi teoretice ale pensiei.
Primele decizii, primele nemulțumiri
După luni de așteptare și speranță, „mica recalculare” a pensiilor a început să-și arate rezultatele. Însă, pentru un număr mare de beneficiari, veștile nu sunt deloc bune. Deși procesul a debutat încă din luna iulie, doar aproximativ 5% dintre dosare au fost analizate până acum, iar rezultatele i-au lăsat perplecși pe mulți seniori.
Unii pensionari au constatat că, după recalculare, pensia lor nu s-a modificat deloc, în timp ce alții au observat că punctajul mediu a scăzut, deși legea îi protejează de o reducere efectivă a sumei în plată.
Scopul acestei etape era acela de a include în calcul venituri nepermanente – sporuri de noapte, de weekend, al 13-lea salariu, prime, indemnizații sau alte venituri ocazionale. Practic, se dorea o recompensare mai corectă a perioadelor de muncă intensă care, în trecut, nu au fost luate complet în considerare la stabilirea pensiei inițiale.
De ce unele pensii nu cresc deloc
Mulți dintre cei care au așteptat cu speranță această recalculare au aflat cu stupoare că pensia lor a crescut cu… zero lei. Un exemplu vine de la un fost angajat din industria grea, care a muncit 28 de ani în trei schimburi. Deși a depus adeverințe pentru munca suplimentară, rezultatul recalculării a fost identic cu cel anterior: o pensie de 1.900 de lei, fără nicio majorare.
„Și eu am primit decizia de recalculare după ce am lucrat 15 ani în trei schimburi și nu am primit niciun ban în plus”, povestește un alt pensionar.
Explicația este una tehnică: nu toate veniturile suplimentare sunt eligibile pentru majorare. Unele sporuri nu au fost declarate fiscal sau nu aveau caracter permanent, ceea ce le face imposibil de valorificat în calculul punctajului. În alte situații, datele din arhivele angajatorilor sunt incomplete, iar lunile lipsă anulează orice șansă de creștere.
Un pensionar citat de Newsweek a povestit că, în urma recalculării, pensia sa a rezultat teoretic mai mică cu aproape 500 de lei, deși suma în plată a rămas aceeași. „Am sperat la o creștere, nu la o scădere. E corect ce au făcut?”, întreabă bărbatul revoltat.
Ce spune legea: pensia nu poate scădea, dar nici nu garantează o creștere
Legea nr. 360/2023, care reglementează sistemul public de pensii, stipulează clar, la articolul 94, alineatul (5), că nicio pensie nu poate fi diminuată în urma recalculării. Cu toate acestea, noul punctaj rezultat devine baza de referință pentru viitoarele majorări.
Asta înseamnă că, deși cuantumul actual nu se schimbă, un pensionar cu o recalculare „pe zero” ar putea beneficia mai puțin de indexările viitoare. Practic, rezultatul acestei „mici recalculări” va influența direct următoarele ajustări și recalculările „mari” programate pentru 2026.
Specialiștii: „Depinde ce și cum s-a declarat”
Experții în domeniul pensiilor explică faptul că rezultatul recalculării depinde în totalitate de modul în care au fost completate adeverințele și de tipul veniturilor declarate. Munca în acord, de exemplu, poate aduce creșteri de 200–300 de lei, pentru că este legată de productivitate. În schimb, primele sau bonusurile ocazionale nu au o pondere semnificativă în formula de calcul.
De asemenea, perioadele în care veniturile nu au fost raportate la timp ori lipsesc din evidențele fiscale duc la diminuarea punctajului mediu. Astfel, chiar dacă adeverința include perioade lungi de muncă grea, lipsa acestor detalii poate anula efectul așteptat.
O dezamăgire amară pentru mii de pensionari
Pentru mulți dintre seniorii care au lucrat o viață întreagă în condiții grele, rezultatele recalculării au venit ca o lovitură. După ani de muncă în trei schimburi, în sectoare industriale sau pe șantiere, așteptările lor erau mari. În schimb, mulți au primit decizii fără nicio modificare, iar explicațiile tehnice le par greu de acceptat.
Această etapă, care trebuia să aducă o formă de dreptate, s-a transformat într-o surpriză amară. Într-un context economic în care prețurile cresc constant, iar puterea de cumpărare scade, speranța unei mici majorări era pentru mulți singura rază de optimism.
În realitate, „mica recalculare” s-a dovedit o operațiune complexă, birocratică și cu rezultate minime. Pentru cei mai mulți, pensiile au rămas aceleași, iar sentimentul de nedreptate s-a adâncit. România a reușit, încă o dată, să transforme o reformă menită să aducă echitate într-un exercițiu de frustrare pentru propriii săi pensionari.
