Mirela Loșniță
Alegerile prezidențiale și referendumul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, desfășurate pe 20 octombrie 2024, au adus un val de tensiune politică, marcând un moment crucial în direcția viitoare a țării. Rezultatele preliminare indică o competiție strânsă atât în ceea ce privește cursa prezidențială, cât și referendumul, arătând o diviziune profundă în rândul populației.
Cursa prezidențială: Sandu și Stoianoglo se îndreaptă spre turul doi
Conform datelor Comisiei Electorale Centrale (CEC), după numărarea a 97,84% din procesele verbale, Maia Sandu, actuala președintă a Republicii Moldova, a obținut 41,84% din voturi. Candidata pro-europeană, care încearcă să câștige un nou mandat, este urmată de Alexandr Stoianoglo, reprezentantul Partidului Socialist din Republica Moldova (PSRM), care a reușit să obțină 26,35% din voturi. Astfel, cei doi se vor înfrunta în turul doi, programat să aibă loc în două săptămâni.
Rezultatele lui Stoianoglo sunt surprinzătoare, având în vedere că acesta era cotat în sondajele de opinie la doar 9% din intențiile de vot. Ascensiunea sa poate fi atribuită mobilizării alegătorilor proruși și campaniei agresive pe care a dus-o în ultimele zile înainte de scrutin. Alegătorii săi par a fi reacționat la mesajele eurosceptice și la promisiunile de a îmbunătăți relațiile cu Rusia, oferind o alternativă la direcția pro-europeană susținută de Maia Sandu.
Referendumul pentru aderarea la UE: o egalitate tensionată
În paralel cu alegerile prezidențiale, cetățenii moldoveni au votat și într-un referendum constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană. Până la ora 08:00, luni dimineața, după centralizarea a 98,20% din voturile exprimate, rezultatele indică o egalitate aproape perfectă: 49,94% au votat „DA”, în favoarea aderării, iar 50,06% au votat „NU”, opunându-se acestui demers.
Pe parcursul nopții, voturile au oscilat constant, diferența dintre cele două tabere fiind extrem de mică. La un moment dat, tabăra „NU” a ajuns la 53,6%, însă pe măsură ce voturile din diaspora au fost contabilizate, procentajele s-au apropiat din nou. Această situație reflectă diviziunea profundă din societatea moldovenească, unde o parte semnificativă a populației este în favoarea integrării europene, în timp ce cealaltă parte se teme de pierderea suveranității și preferă o relație mai apropiată cu Rusia.
Maia Sandu denunță „un atac asupra democrației”
Într-o declarație făcută în noaptea de duminică spre luni, Maia Sandu a acuzat existența unei campanii masive de dezinformare și încercări de influențare a votului de către forțe externe și grupări criminale. „Moldova s-a confruntat cu un atac concertat asupra democrației, menționat să destabilizeze țara noastră,” a declarat Sandu. Potrivit acesteia, sume mari de bani și propagandă au fost folosite pentru a influența rezultatele electorale și a diviza electoratul, punând sub semnul întrebării corectitudinea scrutinului.
Președinta a îndemnat cetățenii să aștepte rezultatele finale, subliniind că instituțiile statului lucrează pentru a proteja integritatea procesului electoral. De asemenea, ea a subliniat importanța continuării luptei pentru un viitor european, avertizând asupra pericolelor pe care le-ar aduce o eventuală victorie a curentului eurosceptic.
Prezența la vot: tinerii au jucat un rol cheie
Referendumul a mobilizat un număr semnificativ de cetățeni, înregistrând o prezență la vot de peste 51,5%, ceea ce înseamnă peste 1,55 milioane de alegători. Tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani au fost printre cei mai activi, reprezentând peste 8% din numărul total al cetățenilor care au votat. Aceste cifre indică o mobilizare semnificativă a tinerilor, care par să fie înclinați mai degrabă spre integrarea europeană decât generațiile mai în vârstă.
Pragul de validare a referendumului a fost atins, depășind cu mult minimul de o treime din numărul total al alegătorilor. Odată cu adoptarea referendumului, preambulul Constituției va fi modificat pentru a include identificarea europeană a Republicii Moldova și obiectivul strategic al aderării la Uniunea Europeană.
Alegerile prezidențiale și referendumul din Moldova au fost caracterizate de o dinamică fluctuantă, cu schimbări constante în procentele obținute de fiecare tabără. Primele rezultate arătau că tabăra „NU” conduce cu 56% din voturi, însă odată ce voturile din diaspora au început să fie numărate, balanța s-a înclinat treptat în favoarea taberei „DA”. Până la centralizarea a 90% din procesele verbale, „NU” avea 53,6%, iar „DA” 46,3%.
Comisia Electorală Centrală a publicat rezultatele în timp real, însă acestea s-au modificat constant, reflectând tensiunile și incertitudinea. Această situație a fost un test de maturitate pentru democrația moldovenească, iar observatorii internaționali au subliniat importanța transparenței și respectării standardelor democratice.
Turul doi și implicațiile pentru viitorul Moldovei
Odată ce Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo se vor confrunta în turul doi al alegerilor prezidențiale, temele legate de orientarea geopolitică a țării vor fi în centrul dezbaterilor. Dacă Maia Sandu va reuși să capitalizeze pe sprijinul alegătorilor pro-europeni și pe rezultatele pozitive ale referendumului, ea ar putea obține un nou mandat. Pe de altă parte, Stoianoglo, care și-a consolidat poziția datorită mesajelor sale conservatoare și pro-ruse, ar putea atrage voturi de la ceilalți candidați eurosceptici eliminați în primul tur.
Rezultatul referendumului va influența fără îndoială campania electorală a ambilor candidați. Un vot în favoarea aderării la UE ar reprezenta un avantaj pentru Sandu, în timp ce o respingere a acestuia ar încuraja discursul eurosceptic al lui Stoianoglo.
Indiferent de deznodământ, alegerile și referendumul au evidențiat cât de divizată este Republica Moldova între Est și Vest. Fiecare tabără consideră că viitorul țării depinde de direcția aleasă, iar rezultatele din turul doi vor determina nu doar cine va conduce Moldova în următorii ani, ci și traiectoria sa geopolitică pe termen lung.
