Ene Valentina
Sărbătorile legale constituie o parte esențială a culturii și tradițiilor unei națiuni, și, în 2024, România nu face excepție. Anul viitor, românii vor beneficia de zile libere legale care vor marca o serie de evenimente și sărbători istorice, religioase și naționale, pe lângă cele două zile libere suplimentare recent adăugate.
Sărbătorile legale, așa cum sunt definite în România, sunt zile nelucrătoare, diferite de zilele de weekend, în care majoritatea angajaților nu lucrează. Acestea exclud anumite domenii, precum unitățile sanitare și cele de administrație publică, unde activitatea nu poate fi întreruptă din cauza specificului activității.
Zile libere pentru angajați în 2024
Anul 2024 va aduce o serie de zile nelucrătoare binecunoscute, precum Anul Nou (1 și 2 ianuarie), Ziua Unirii Principatelor Române (24 ianuarie), Paștele ortodox (3-6 mai), Ziua muncii (1 mai), Ziua Copilului (1 iunie), Rusalii (23 și 24 iunie), Adormirea Maicii Domnului (15 august), Sfântul Andrei (30 noiembrie), Ziua Națională a României (1 decembrie) și Crăciunul (25 și 26 decembrie). De asemenea, se adaugă două zile pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale declarate de cultele religioase legale.
Aceste zile sunt nu doar momente de odihnă, ci și oportunități pentru a reflecta la valorile și patrimoniul cultural care unesc națiunea. Ele contribuie la consolidarea identității naționale și la întărirea legăturilor sociale.
Se vor mai adăuga două zile libere pentru toți românii
Un aspect semnificativ pentru anul 2024 este adăugarea a două zile libere noi în calendarul sărbătorilor legale. Camera Deputaților a votat pentru ca zilele de 6 și 7 ianuarie să fie declarate zile de sărbătoare legală, marcând Sărbătoarea Botezului Domnului și Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. Aceste zile sunt importante în tradiția creștină ortodoxă, la care aderă majoritatea românilor.
Justificarea acestor zile libere nu este doar spirituală sau religioasă. Marcel Ciolacu, unul dintre inițiatorii legii, a subliniat că aceste două zile sunt sărbătorite de mulți români și că ele ar trebui să fie recunoscute ca parte a patrimoniului cultural al țării. O perspectivă similară a fost reflectată în argumentarea că peste 86% din populație sunt creștini ortodocși, iar alți 7,34% sunt romano-catolici, grecocatolici și penticostali care sărbătoresc aceleași zile.
De asemenea, trebuie să menționăm că legile românești sunt destul de generoase și în ceea ce privește zilele libere plătite pentru evenimente familiale precum căsătorie, nașterea sau căsătoria unui copil și decesul unui membru al familiei. Acestea sunt complementare zilelor de sărbătoare legală și reflectă o abordare cuprinzătoare și umană a legilor muncii.
