Miruna
Marcel Ciolacu, fost premier și actual președinte al Consiliului Județean Buzău, a ironizat public declarațiile premierului Ilie Bolojan despre nivelul record al investițiilor publice din 2025, într-o postare în care a combinat laudele cu o critică tăioasă legată de lipsa bugetului pe 2026. Mesajul, publicat pe Facebook, a fost formulat ca o „felicitare” adresată Guvernului pentru bugetul din 2025, dar s-a încheiat cu o observație care schimbă complet tonul: România a ajuns pe 9 ianuarie fără o formulă de buget pentru anul 2026.
Postarea lui Ciolacu vine într-un moment în care tema investițiilor, a absorbției fondurilor europene și a planificării bugetare rămâne una dintre cele mai sensibile în discursul politic. Dincolo de dispută, mesajul ridică o problemă concretă: fără buget adoptat la început de an, administrația funcționează în regim provizoriu, iar proiectele de investiții pot fi afectate de întârzieri, inclusiv prin blocaje administrative sau lipsa unei predictibilități financiare.
Mesajul lui Marcel Ciolacu: laude pentru investiții, ironie pentru bugetul pe 2026
Marcel Ciolacu a susținut, în postarea sa, că bugetul pe 2025 a fost construit într-un mod care a pus accent pe investiții, iar această orientare „a dat roade”, chiar și în condițiile în care ar fi existat „multiple tentative de stopare a proiectelor începute”. Fostul lider PSD a făcut referire și la programele de dezvoltare, arătând că acestea au continuat să modernizeze România, cu o mențiune punctuală: „bine că a fost abandonată ideea anulării Anghel Saligny”.
În același mesaj, Ciolacu a adus în discuție fondurile europene atrase prin PNRR, însă a introdus și o critică directă: ar fi fost pierdute aproximativ 7 miliarde de euro. În final, ironia a fost accentuată prin două post-scriptumuri, în care a spus că nu mai pune la socoteală „intrarea în Schengen și Autostrada Moldovei”, pe care le-a numit „alte două reușite ale Guvernului Bolojan”.
Cheia postării rămâne însă fraza finală, formulată ca un avertisment politic: „Este 9 ianuarie și România încă nu are o formulă de buget pentru 2026.” În esență, Ciolacu sugerează că bilanțul bun al investițiilor din 2025 nu acoperă o vulnerabilitate imediată: lipsa unui cadru bugetar pentru anul curent, care poate afecta funcționarea instituțiilor și ritmul proiectelor.
Investițiile record din 2025: cifrele anunțate de premierul Ilie Bolojan
Mesajul lui Marcel Ciolacu a fost publicat după ce premierul Ilie Bolojan a prezentat cifrele investițiilor publice din 2025, pe care le-a descris ca fiind cele mai mari din perioada postdecembristă. Potrivit declarațiilor sale, investițiile realizate au ajuns la 137,5 miliarde de lei, echivalentul a 7,2% din PIB.
Bolojan a precizat că o parte majoră din această sumă a provenit din fonduri europene: 77,4 miliarde de lei, adică peste jumătate din total. Guvernul a folosit aceste cifre pentru a susține ideea că economia a fost sprijinită prin investiții și că resursele europene au avut un rol decisiv în finanțarea proiectelor.
În termeni practici, un asemenea nivel de investiții ridică și așteptări pentru anul următor: proiectele în curs au nevoie de continuitate, iar calendarul de finanțare depinde în mod direct de bugetul anual, de alocările aprobate și de capacitatea administrației de a menține ritmul.
De ce lipsa bugetului devine o problemă politică și economică
Prin remarca despre absența bugetului pe 2026, Marcel Ciolacu atacă, de fapt, un punct sensibil al guvernării: predictibilitatea. Chiar dacă investițiile din 2025 au fost prezentate ca un succes, adoptarea bugetului pe 2026 este esențială pentru ca administrația să poată angaja cheltuieli majore, să lanseze licitații, să continue contracte și să planifice investiții noi.
În lipsa unui buget, multe instituții funcționează pe reguli temporare, ceea ce poate însemna întârzieri în decizii, în plăți și în execuția unor proiecte. Autoritățile locale, în special, sunt dependente de alocările bugetare și de cofinanțări pentru a continua lucrările începute. Iar pentru mediul economic, întârzierile bugetare se traduc adesea în incertitudine, mai ales în domenii precum infrastructura și construcțiile, unde contractele cu statul sunt consistente.
Din punct de vedere politic, formula aleasă de Ciolacu este una calculată: el nu contestă direct cifrele prezentate de Guvern, ci le folosește ca fundal pentru a ridica întrebarea incomodă despre gestionarea prezentului. Asta explică de ce mesajul are potențial să fie preluat rapid: contrastează două idei ușor de înțeles pentru public, „investiții record” versus „buget inexistent”.
În următoarele zile, tema bugetului pe 2026 va rămâne inevitabil în prim-plan. Dacă Guvernul va veni rapid cu un proiect și îl va trece prin Parlament, ironia lui Ciolacu rămâne un episod de comunicare politică. Dacă întârzierea se prelungește, subiectul riscă să devină un argument major de critică, mai ales într-un an în care investițiile, fondurile europene și marile proiecte de infrastructură sunt considerate repere ale performanței guvernamentale.
