Ana Sasu
Autoritățile franceze ar fi analizat o măsură fără precedent în contextul recentelor proteste care au zguduit mai multe orașe din țară: restricționarea accesului la rețelele sociale și chiar la internetul mobil în anumite zone. Ideea ar fi fost discutată înaintea manifestațiilor din 24 octombrie, după ce precedentele proteste degeneraseră în violențe, iar autoritățile se temeau că participanții s-ar putea organiza prin intermediul platformelor online. Potrivit informațiilor atribuite publicației POLITICO, Ministerul francez de Interne ar fi purtat discuții inclusiv cu operatorii de telecomunicații pentru a vedea în ce condiții ar putea fi aplicată o asemenea măsură.
Planul nu a fost pus în practică, însă simplul fapt că o astfel de variantă ar fi ajuns pe masa autorităților franceze ridică întrebări importante privind modul în care statele europene pot reacționa în timpul unor tulburări de amploare. O eventuală restricționare a internetului nu i-ar fi afectat doar pe participanții violenți, ci și pe protestatarii pașnici și pe oamenii aflați în zonele vizate.
Franța ar fi analizat blocarea rețelelor sociale înaintea protestelor
Discuțiile privind o eventuală restricționare a comunicațiilor ar fi avut loc înaintea manifestațiilor programate pentru 24 octombrie, într-un moment în care autoritățile franceze se pregăteau pentru posibilitatea repetării incidentelor violente produse cu o săptămână înainte.
Ministerul de Interne ar fi intrat în contact cu operatorii de telecomunicații pentru a analiza modalitățile tehnice prin care accesul la anumite rețele sociale sau chiar la internetul mobil ar putea fi restricționat temporar în anumite zone.
Scopul unei asemenea măsuri ar fi fost împiedicarea grupurilor violente să folosească platformele digitale pentru a stabili puncte de întâlnire, a comunica rapid și a-și coordona acțiunile în timpul manifestațiilor.
Un angajat al unui furnizor de telecomunicații, citat sub protecția anonimatului, a explicat că preocuparea principală era legată de canalele prin care diferite grupuri puteau comunica și se puteau organiza.
Discuțiile nu s-ar fi limitat însă la o analiză teoretică. Premierul francez Sébastien Lecornu ar fi trimis o scrisoare operatorilor de telecomunicații pentru ca aceștia să fie pregătiți în eventualitatea în care autoritățile ar fi decis restricționarea accesului la rețelele sociale.
Existența scrisorii fusese dezvăluită inițial de publicația franceză Blast, iar POLITICO a solicitat ulterior explicații de la cabinetul premierului și de la ministerele implicate. Potrivit relatărilor publicate, oficialii contactați nu ar fi negat nici existența documentului, nici faptul că o asemenea măsură a fost luată în calcul.
Autoritățile se temeau că violențele s-ar putea repeta
Ideea unei asemenea măsuri radicale trebuie privită în contextul protestelor care au avut loc în Franța în ultimele săptămâni și care, în anumite orașe, au degenerat în confruntări cu forțele de ordine.
După incidentele din 17 octombrie, autoritățile franceze se temeau că manifestațiile programate pentru weekendul următor ar putea produce tulburări și mai grave, mai ales că mobilizarea devenise una importantă la nivel național.
Protestele au pornit pe fondul nemulțumirilor legate de costul ridicat al vieții și de alte probleme economice și sociale, iar mișcarea a atras treptat categorii diferite de participanți. Pe lângă studenți, în stradă au ieșit sindicaliști, activiști și persoane asociate mișcării „vestelor galbene”, cunoscută pentru manifestațiile de amploare organizate în trecut în Franța.
Pentru protestele din 24 octombrie, autoritățile au mobilizat aproximativ 70.000 de membri ai forțelor de ordine la nivel național, o desfășurare care arată amploarea preocupărilor privind posibilele incidente.
Ministerul francez de Interne a estimat că aproximativ 410.000 de persoane au participat la manifestații în întreaga țară, în timp ce organizațiile sindicale au prezentat estimări considerabil mai mari.
Numai în zona Parisului s-au strâns zeci de mii de oameni, iar manifestațiile, inițial relativ pașnice, au degenerat ulterior în anumite puncte.
Forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă împotriva unor protestatari, iar sute de persoane au fost reținute sau arestate în timpul operațiunilor desfășurate în întreaga țară.
Blocarea internetului i-ar fi afectat și pe protestatarii pașnici
Eventuala restricționare a rețelelor sociale și a internetului mobil ar fi ridicat însă o problemă majoră: autoritățile nu ar fi putut separa comunicațiile participanților violenți de cele ale protestatarilor pașnici sau ale celorlalți cetățeni aflați în zonele vizate.
Dacă accesul la internetul mobil ar fi fost întrerupt într-un anumit perimetru, consecințele s-ar fi resimțit asupra tuturor utilizatorilor conectați la rețelele respective.
Oamenii nu ar mai fi putut utiliza în mod normal aplicațiile de mesagerie, platformele sociale sau numeroase alte servicii care depind de o conexiune la internet, iar o astfel de intervenție ar fi generat inevitabil o dezbatere privind proporționalitatea măsurii.
Autoritățile urmăreau, potrivit informațiilor apărute, blocarea canalelor de comunicare folosite de grupurile care se organizau pentru confruntări, însă aceeași infrastructură este utilizată de protestatarii pașnici, de jurnaliști și de cetățenii care nu au nicio legătură cu manifestațiile.
În cele din urmă, scenariul nu a fost aplicat.
Manifestațiile din 24 octombrie nu au avut amploarea violențelor de care se temeau autoritățile, chiar dacă au existat confruntări și incidente în mai multe orașe importante.
Peste 1.400 de persoane ar fi fost arestate în timpul protestelor
Tensiunile din Franța nu s-au încheiat însă odată cu protestele din 24 octombrie, iar autoritățile se pregătesc pentru posibilitatea apariției unor noi incidente.
Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a avertizat că următoarele manifestații ar putea deveni din nou violente, mai ales în contextul apropierii nopții de Halloween, perioadă despre care oficialul a spus că este în mod tradițional una complicată pentru forțele de ordine.
Potrivit cifrelor prezentate de ministru, 1.435 de persoane au fost arestate la nivel național în timpul protestelor desfășurate sâmbătă.
Forțele de ordine au observat și un fenomen care provoacă îngrijorare suplimentară: confruntări între grupuri organizate aflate la extremele spectrului politic.
În mai multe orașe, inclusiv Nisa și Montpellier, grupări de extremă dreapta ar fi ieșit în stradă și s-ar fi confruntat cu activiști de extremă stânga. Unele dintre aceste grupuri ar fi susținut că intenția lor era să protejeze magazinele și afacerile în timpul protestelor, însă întâlnirea dintre tabere rivale a crescut riscul unor noi confruntări.
Incidente importante au fost raportate și în Paris, Marsilia și Lyon, cele mai mari orașe ale Franței, unde autoritățile au desfășurat efective considerabile pentru a menține situația sub control.
Guvernul francez a susținut că operațiunea masivă de securitate a împiedicat repetarea la aceeași intensitate a violențelor produse anterior, însă situația rămâne atent monitorizată.
Franța se pregătește pentru noi manifestații
În ciuda numărului mare de polițiști mobilizați și a arestărilor efectuate, autoritățile franceze nu consideră că riscul unor noi tulburări a dispărut.
Noi manifestații sunt așteptate pe 31 octombrie, iar Ministerul de Interne se pregătește pentru posibilitatea unor incidente, în special după confruntările observate în precedentele weekenduri.
Nemulțumirile care au scos oamenii în stradă sunt legate în principal de costul vieții, inegalitățile economice și finanțarea unor servicii publice, inclusiv educația. Mișcarea a reușit să mobilizeze categorii sociale diferite și să transforme protestele într-o provocare importantă pentru autorități.
În acest context a apărut și scenariul restricționării comunicațiilor digitale, o măsură care ar fi reprezentat un pas radical în încercarea de a împiedica organizarea grupurilor violente.
Deocamdată, Franța nu a recurs la blocarea rețelelor sociale sau a internetului mobil în contextul acestor manifestații. Informațiile apărute arată însă că varianta a fost suficient de serios analizată încât autoritățile să discute cu operatorii de telecomunicații despre posibilitatea tehnică a unei intervenții.
În condițiile în care sunt așteptate noi proteste, atenția rămâne îndreptată asupra modului în care guvernul francez va încerca să mențină ordinea fără a afecta drepturile protestatarilor pașnici și accesul populației la comunicațiile digitale.
Sursa foto: Arhivă
