Georgescu Dragos
Într-o mișcare politică surprinzătoare, dar necesară în contextul actualei presiuni bugetare, coaliția de guvernare a decis reducerea subvențiilor acordate partidelor politice cu un procent consistent de 40%, față de nivelul alocat în 2024. Decizia a fost adoptată în cadrul unei ședințe interne, iar propunerea a venit chiar din partea Partidului Social Democrat (PSD), care de altfel a fost și unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor publice alocate formațiunilor politice în ultimii ani.
Măsura luată de Guvern care îi va face fericiți pe români. Ce decizie a luat Bolojan chiar înaintea votului pentru măsurile de austeritate
Într-o perioadă marcată de instabilitate economică, reforme fiscale și presiuni crescânde asupra bugetului de stat, acest gest vine să transmită un semnal de responsabilitate politică, menit să răspundă și criticilor tot mai frecvente venite din partea societății civile, care reclamau sumele uriașe cheltuite pe partide, în timp ce alte domenii esențiale, precum sănătatea, educația sau infrastructura, se confruntă cu subfinanțare.
Totuși, paradoxal, deși este vorba despre o reducere raportată la anul 2024, sumele prevăzute pentru subvenționarea partidelor politice în anul următor vor fi în continuare mai mari decât cele alocate în 2023. Această realitate ridică semne de întrebare în privința modului în care se raportează clasa politică la cheltuielile publice, dar și asupra eficienței sistemului actual de finanțare a partidelor.
O decizie luată în context de austeritate bugetară
Reducerea subvenției cu 40% vine în contextul în care Guvernul României se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru a reduce cheltuielile publice și a îmbunătăți disciplina financiară. După o serie de reforme fiscale controversate și creșteri de taxe care au nemulțumit o mare parte din populație, coaliția formată din PSD și PNL caută soluții pentru a echilibra bugetul și a calma nemulțumirile sociale.
În acest context, scăderea subvențiilor alocate partidelor este percepută ca un pas logic, dar și ca o mișcare strategică prin care partidele aflate la putere încearcă să transmită ideea că sunt dispuse să își reducă propriile privilegii.
Potrivit unor surse politice, ideea a fost inițial discutată în cadrul PSD, care a decis să propună oficial reducerea, urmând ca PNL să susțină propunerea în cadrul negocierilor din coaliție. Decizia a fost adoptată rapid, în contextul în care presiunile externe – inclusiv din partea unor parteneri europeni – cereau măsuri concrete pentru responsabilizarea cheltuielilor bugetare.
Subvențiile în 2024: aproape 400 de milioane de lei
Anul 2024 a fost marcat de un vârf al cheltuielilor bugetare destinate partidelor politice. Potrivit datelor publice furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), suma totală transferată către partide s-a ridicat la 386 de milioane de lei. Doar în luna decembrie, partidele au primit 62 de milioane de lei, o sumă considerabilă, mai ales în contextul unei crize economice generalizate și a nemulțumirilor tot mai mari în rândul populației privind direcția în care sunt alocați banii publici.
Aceste sume au alimentat controverse constante în spațiul public. Mai mulți reprezentanți ai societății civile, economiști și jurnaliști de investigație au semnalat faptul că subvențiile partidelor politice din România sunt printre cele mai mari din Europa, raportat la numărul de alegători sau la dimensiunea economiei naționale.
Criticile au vizat nu doar valoarea acestor subvenții, ci și modul în care sunt cheltuiți banii publici. De-a lungul anilor, au existat numeroase suspiciuni legate de lipsa de transparență în folosirea fondurilor, contracte acordate preferențial și cheltuieli extravagante pentru imagine și propagandă politică.
Comparație: 2023 vs. 2024 vs. 2025
Pentru a înțelege mai bine decizia de reducere a subvențiilor, este importantă o analiză comparativă între anii 2023, 2024 și proiecțiile pentru 2025.
În 2023, partidele politice au primit o sumă mai redusă, estimată la aproximativ 250 de milioane de lei. Această alocare a fost, la acel moment, considerată una generoasă, dar raportată la nivelul anului 2024, devine clar că anul următor a adus o creștere abruptă și greu justificabilă în ochii contribuabililor.
În 2024, așa cum am menționat, sumele au crescut cu aproape 50%, ajungând la 386 de milioane de lei, o valoare record care a alimentat nemulțumirea publică. Criticii au argumentat că, în an electoral, subvențiile ar fi trebuit reduse, nu majorate, pentru a nu oferi un avantaj disproporționat partidelor aflate la guvernare.
În 2025, în urma reducerii de 40%, partidele ar urma să primească în jur de 230 de milioane de lei, ceea ce înseamnă o revenire la un nivel apropiat de cel din 2023. Chiar și așa, suma rămâne una semnificativă și ridică în continuare întrebări despre oportunitatea acestor fonduri în contextul în care sectorul public este supus unor reduceri bugetare.
Cum sunt cheltuite fondurile și cine sunt beneficiarii principali
Potrivit legislației actuale, subvențiile de la stat se acordă în funcție de rezultatele obținute de partide la alegerile parlamentare și locale. Cele mai mari sume au fost încasate de PSD și PNL, partidele care formează actuala coaliție de guvernare. USR și AUR au beneficiat, de asemenea, de sume considerabile, în funcție de scorul obținut în alegeri.
În mod teoretic, aceste fonduri ar trebui să acopere cheltuieli legate de funcționarea partidelor, activități politice, campanii de informare sau acțiuni de implicare civică. În practică, însă, numeroase anchete jurnalistice au scos la iveală cheltuieli discutabile: promovare pe rețele sociale, contracte netransparente cu firme de consultanță sau achiziții de bunuri care nu au legătură directă cu activitatea politică.
Reducerea actuală vine și ca o reacție la aceste acuzații de netransparență, dar mai ales ca o măsură de calmare a opiniei publice, într-un an în care guvernul a cerut populației „să strângă cureaua”.
