Georgescu Dragos
Miercuri dimineață, 15 octombrie 2025, România a fost zguduită de trei cutremure succesive produse la intervale scurte de timp, în zone geografice diferite: Maramureș, Buzău și Marea Neagră. Datele transmise de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) arată că toate cele trei evenimente seismice au avut intensități moderate, fără a produce pagube materiale sau victime.
Miercurea cutremurelor în România. Al treilea seism în țara noastră în dimineața zilei de octombrie
Primul cutremur s-a produs la ora 07:57 în zona Maramureș–Satu Mare, al doilea la ora 08:31 în zona seismică Vrancea, iar al treilea la ora 08:37 în Marea Neagră. Seria acestor mișcări tectonice a atras atenția specialiștilor, deși seismele nu sunt neobișnuite pentru România, o țară cu activitate seismică constantă, dar moderată.
Primul eveniment seismic al dimineții s-a produs la ora locală 07:57:20, în județul Satu Mare, în zona Maramureșului. Potrivit INCDFP, cutremurul a avut o magnitudine de 4,0 grade pe scara Richter și s-a produs la o adâncime de doar 5 kilometri. A fost un cutremur de suprafață, catalogat de specialiști ca fiind de intensitate moderată.
Pe scara Mercalli, seismul a atins nivelul V, ceea ce înseamnă că a fost suficient de puternic pentru a fi resimțit clar de populație, mai ales în interiorul clădirilor. În unele zone, oamenii au relatat că au simțit vibrații scurte, dar destul de intense, iar în apartamentele de la etajele superioare lustrele și obiectele ușoare s-au mișcat vizibil.
Epicentrul a fost localizat la 22 de kilometri sud-est de municipiul Satu Mare, 34 de kilometri vest de Baia Mare, 55 de kilometri nord de Zalău și 87 de kilometri sud de orașul ucrainean Mukacevo. Seismul a fost resimțit și în unele localități din Ungaria și Ucraina, aflate aproape de graniță, dar fără consecințe.
Specialiștii explică faptul că, deși zona Maramureș–Satu Mare nu este una cu activitate seismică ridicată, se pot produce ocazional astfel de mișcări crustale de suprafață. Ele sunt cauzate de tensiuni locale din scoarța terestră, care se eliberează sub formă de cutremure scurte și fără efecte majore.
Al doilea cutremur: seism de 3,0 grade în zona Vrancea – Buzău
La doar 34 de minute după primul cutremur, la ora 08:31, s-a produs un al doilea seism, de data aceasta în zona seismică Vrancea, în județul Buzău. Potrivit datelor INCDFP, cutremurul a avut o magnitudine ML 3,0 și s-a produs la o adâncime de 140 de kilometri.
Seismul vrâncean a fost unul slab, specific zonei de adâncime intermediară, unde mișcările tectonice se produc frecvent. A fost localizat la 54 de kilometri vest de Focșani, 55 de kilometri nord-vest de Buzău, 63 de kilometri sud-est de Sfântu Gheorghe, 70 de kilometri est de Brașov și 81 de kilometri nord-est de Ploiești.
Cutremurele produse în această zonă sunt considerate „obișnuite” pentru România, întrucât regiunea Vrancea este cea mai activă seismică din Europa de Est. În general, seismele vrâncene nu provoacă daune, deoarece se produc la adâncimi mari, unde energia este disipată în subsol înainte de a ajunge la suprafață.
„Cutremurele intermediare, precum cel din această dimineață, nu trebuie să ne îngrijoreze. Ele fac parte din dinamica normală a zonei Vrancea și contribuie la echilibrarea tensiunilor tectonice”, explică specialiștii INCDFP.
Seria de evenimente seismice a continuat cu un al treilea cutremur, înregistrat la ora 08:37:36 în Marea Neagră. Potrivit Institutului de Fizica Pământului, seismul a avut magnitudinea de 3,3 și s-a produs la o adâncime de 30 de kilometri.
Epicentrul a fost localizat la 17 kilometri sud-est de orașul bulgar Dobrich, 33 de kilometri nord de Varna, 89 de kilometri sud-vest de Constanța și 93 de kilometri est de Shumen.
Deși undele seismice au fost detectate de instrumentele din România și Bulgaria, populația de pe litoral nu a resimțit mișcarea tectonică. Cutremurele din Marea Neagră sunt, în general, de mică intensitate și se produc frecvent, fără efecte la suprafață.
Specialiștii explică faptul că regiunea de vest a Mării Negre, aflată între țărmurile României și Bulgariei, este o zonă cu activitate seismică redusă, dar cu potențial de apariție a unor seisme de mică adâncime. Ele sunt cauzate de mișcările plăcii tectonice anatoliene și de tensiunile din platforma continentală.
România, traversată de trei unde seismice într-o oră
Faptul că trei cutremure s-au produs într-un interval de 40 de minute a stârnit curiozitatea oamenilor, însă specialiștii precizează că nu există nicio legătură directă între ele.
Regiunile în care s-au produs aceste seisme — Maramureș, Vrancea și Marea Neagră — aparțin unor plăci tectonice diferite, cu comportamente geologice independente. Așadar, coincidența temporală nu indică o activitate neobișnuită, ci doar o manifestare firească a mișcărilor din scoarța terestră.
„Cutremurele de astăzi au avut cauze locale distincte. Nu există o corelare între seismul din Maramureș, cel din Buzău și cel din Marea Neagră. Este un fenomen natural care se produce periodic”, au explicat cercetătorii INCDFP.
Seismul din Satu Mare a fost singurul resimțit clar de populație, fiind unul de suprafață și cu o magnitudine de 4,0 grade. În Baia Mare, Zalău și localitățile din jurul epicentrului, oamenii au declarat că au simțit o vibrație scurtă și o ușoară balansare a obiectelor.
În cazul cutremurelor din Buzău și Marea Neagră, majoritatea locuitorilor nu au perceput mișcările, acestea fiind de mică intensitate și produse la adâncimi mari. Totuși, senzori seismici din mai multe orașe au înregistrat undele, confirmând prezența celor trei evenimente aproape simultane.
Inspectoratele pentru Situații de Urgență din județele afectate au anunțat că nu există rapoarte privind avarii sau apeluri la 112 legate de seismele din această dimineață.
Activitatea seismică din România în luna octombrie
Potrivit datelor INCDFP, luna octombrie a adus deja 14 cutremure în România, cu magnitudini cuprinse între 2,0 și 4,0 pe scara Richter. Majoritatea s-au produs în zona seismică Vrancea, dar și în Maramureș, Banat și Marea Neagră.
Activitatea tectonică din această perioadă este considerată normală pentru sezonul de toamnă, când diferențele de temperatură și presiunea atmosferică pot influența ușor dinamica scoarței. Totuși, specialiștii subliniază că aceste seisme nu sunt semne ale unui cutremur major, ci fenomene firești.
România este o țară cu activitate seismică moderată, însă constantă, iar zona Vrancea rămâne cea mai activă din punct de vedere tectonic. În fiecare an, INCDFP înregistrează peste 300 de cutremure, majoritatea cu magnitudini mici, care nu pot fi percepute de oameni.
Până în prezent, cele mai mari cutremure înregistrate în România în anul 2025 au avut magnitudinea 4,4 și s-au produs pe 13 februarie în județul Buzău și pe 11 mai în județul Vrancea. Ambele au fost resimțite ușor în București, fără a provoca pagube.
Pentru comparație, în 2024 cel mai puternic seism s-a produs pe 16 septembrie, tot în zona Buzăului, cu o magnitudine de 5,4 grade pe scara Richter.
Recomandările specialiștilor în caz de cutremur
Autoritățile reamintesc populației că este important să știe cum să reacționeze în caz de seism. Chiar și în cazul cutremurelor minore, respectarea regulilor de bază poate preveni accidentările.
Recomandările principale sunt:
adăpostirea sub o masă solidă sau lângă un perete de rezistență;
evitarea ferestrelor, a mobilierului greu și a obiectelor suspendate;
nefolosirea lifturilor în timpul sau imediat după cutremur;
verificarea instalațiilor de gaz și curent după seism;
informarea doar din surse oficiale, precum INCDFP sau IGSU.
