Mirela Loșniță
Mierea are reputația unui aliment-minune, folosit de secole ca remediu pentru răceală. Efectele ei nu sunt însă toate atât de spectaculoase pe cât sugerează această reputație. Unele beneficii au dovezi medicale clare, altele sunt mult exagerate în discuția publică. Pentru anumite categorii de persoane, consumul poate aduce chiar riscuri serioase. Iar în cazul copiilor sub un an, contraindicația este totală.
Mierea conține în principal zaharuri, mai exact glucoză și fructoză. La acestea se adaugă cantități mici de alte substanțe bioactive.
Tocmai această combinație i-a construit imaginea de aliment mai sănătos decât zahărul obișnuit. Diferența există, dar nu trebuie exagerată. Din punct de vedere metabolic, organismul primește în continuare o cantitate importantă de zaharuri.
Mierea poate calma tusea, dar nu tratează boala
Unul dintre puținele beneficii pentru care există dovezi medicale este ameliorarea tusei. Efectul a fost observat mai ales în cazul copiilor.
Institutul britanic NICE arată că mierea poate reduce într-o anumită măsură frecvența și intensitatea tusei acute. Este vorba despre tusea provocată de infecțiile respiratorii la copiii și tinerii cu vârsta de peste un an.
Dovezile sunt însă considerate limitate. Mierea nu trebuie privită ca un tratament pentru cauza bolii, ci doar ca o formă de ușurare a simptomului.
Un al doilea efect ține pur și simplu de textură. Consistența vâscoasă poate contribui la calmarea temporară a unui gât iritat.
Proprietăți antimicrobiene, dar nu orice borcan este medicament
Mierea conține compuși care pot avea efecte antimicrobiene și antiinflamatoare. Acesta este motivul pentru care anumite produse pe bază de miere sunt folosite în medicină.
Aplicațiile vizează îngrijirea unor răni sau arsuri. Aici apare însă o distincție esențială, pe care mulți consumatori o ignoră.
Borcanul de miere din bucătărie nu trebuie aplicat pe răni. În scop medical sunt utilizate produse speciale, procesate și controlate exact pentru această utilizare.
Mayo Clinic arată că există dovezi pentru folosirea mierii de uz medical în anumite tipuri de răni și arsuri. Rezultatele diferă totuși în funcție de produs și de afecțiunea tratată.
Mierea conține și diferiți compuși antioxidanți. Prezența lor nu înseamnă însă că un consum mare previne bolile cardiovasculare, cancerul sau alte afecțiuni cronice.
Este mierea mai sănătoasă decât zahărul? Ce spun OMS și EFSA
Aici se află una dintre cele mai răspândite confuzii legate de acest aliment. Mierea poate conține unele substanțe pe care zahărul rafinat nu le are.
Principala sa componentă rămâne însă tot zahărul. Iar acest lucru schimbă complet perspectiva asupra consumului zilnic.
Organizația Mondială a Sănătății include explicit zaharurile din miere în categoria „zaharurilor libere”. OMS recomandă ca acestea să reprezinte mai puțin de 10% din aportul energetic zilnic.
Instituția precizează totodată că o reducere sub 5% poate aduce beneficii suplimentare. Este vorba despre același prag aplicat zahărului obișnuit.
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, EFSA, încadrează mierea în aceeași categorie. Recomandarea sa este menținerea consumului de zaharuri libere la un nivel cât mai redus, într-o alimentație adecvată.
Concluzia practică este simplă. Înlocuirea mai multor lingurițe de zahăr cu aceeași cantitate de miere nu transformă automat dieta într-una sănătoasă.
Copiii sub un an nu trebuie să primească deloc miere
Cea mai clară contraindicație vizează sugarii. Regula este categorică și nu admite excepții.
Mierea poate conține spori ai bacteriei Clostridium botulinum. Sistemul digestiv al sugarilor nu este suficient de matur pentru a împiedica dezvoltarea acestora.
Consecința poate fi botulismul infantil. Este o afecțiune rară, dar foarte gravă.
Serviciul britanic de sănătate NHS recomandă ca mierea să nu fie oferită copiilor înainte de împlinirea vârstei de 12 luni. Recomandarea se aplică inclusiv unor cantități foarte mici.
Cu alte cuvinte, nici măcar o urmă de miere într-un ceai sau într-o mâncare nu este considerată sigură sub această vârstă.
Diabet, alergii și efectele asupra dinților
Diabetul nu înseamnă automat că mierea este complet interzisă. Ea nu reprezintă însă nici o alternativă fără zahăr, așa cum cred mulți pacienți.
Mierea poate determina creșterea glicemiei. Trebuie, prin urmare, luată în calcul în cantitatea totală de carbohidrați consumată zilnic.
Potrivit Mayo Clinic, pentru o persoană cu diabet nu există în general un avantaj metabolic important. Înlocuirea zahărului cu miere nu schimbă esențial situația, pentru că ambele influențează glicemia.
Cantitatea consumată rămâne mai importantă decât faptul că îndulcitorul este „natural”.
O a doua categorie de risc o reprezintă persoanele alergice. Unele persoane pot fi alergice sau sensibile la miere, ori la componentele provenite din plante și produse apicole.
Reacțiile sunt rare, dar pot apărea. Manifestările includ mâncărime, erupții, umflături sau alte simptome alergice.
Cei care au avut anterior reacții la miere sau la alte produse apicole trebuie să evite consumul. Recomandarea specialiștilor este solicitarea sfatului unui medic. Mayo Clinic menționează alergia și sensibilitatea la miere printre posibilele reacții adverse.
Există și efecte care apar treptat, la un consum ridicat. Faptul că este un produs natural nu elimină consecințele unui aport mare de zahăr.
Bacteriile din placa dentară transformă zaharurile în acizi care atacă smalțul. OMS include explicit zaharurile din miere printre cele asociate cu apariția cariilor dentare.
Un aport mare și constant de zaharuri libere poate contribui totodată la un exces de calorii. În timp, acest lucru poate duce la creștere în greutate.
