Miniștrii și-au tăiat salariile, dar suma strânsă te va șoca!

Mai mulţi miniștri și șefi din sectorul bugetar au decis să renunțe voluntar la o parte din salariu, ca semn de solidaritate cu românii afectați de măsurile de austeritate. Însă ministrul Economiei, Radu Miruță, spune că gestul este doar de fațadă, o „fentă”, deoarece adevăratele probleme nu sunt privite cu sinceritate în contextul cheltuielilor publice și al privilegiilor.

Citește și

De ce propune consilierul lui Bolojan desființarea ANAF

Cine a participat și cât s-a strâns

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a fost printre primii care au anunțat că va dona 20% din salariu, invitând și directori sau membri ai consiliilor de administrație și de supraveghere să urmeze exemplul.

Ministrul Educației, Daniel David, și-a redus voluntar salariul cu 25%, destinând banii pentru burse – două de merit și șapte burse sociale.

Șefi de la Nuclearelectrica, Hidroelectrica și Romgaz au contribuit lunar la un cont special, iar la Institutul de Cercetări în Transporturi, Incertrans, directorul a redus salariul de la 54.000 lei la 14.000 lei.

Cel care a făcut matematicile după ce au început donațiile a declarat că el însuși a virat aproximativ 50.000 lei, dar suma totală adunată până în prezent nu pare să fie una care să schimbe semnificativ bugetul statului sau viața celor aflați în dificultate.

Critica lui Radu Miruță și perspectiva lui fiscală

Radu Miruță consideră că aceste gesturi, deși par generoase, sunt lipsite de substanţă dacă nu vin împreună cu schimbări concrete în administrație și în procesul de cheltuire al banului public. El spune că adevărata problemă nu este cât se taie din salariile acestor persoane, ci ce se face cu pozițiile și influența pe care le au – dacă acestea sunt folosite în mod transparent, fără combinații și fără privilegii.

În plus, expertul fiscal Dan Schwartz susține că aceste tăieri voluntare sunt înainte de toate gesturi populiste. Conform acestuia, ele nu rezolvă problemele structurale – inechitățile salariale, privilegiile din administrație, lipsa de responsabilitate în cheltuirea fondurilor publice – și sunt mai degrabă o formă de imagine publică decât de solidaritate reală.