Grigore Madalina
Război politic total în coaliția de guvernare, după ce conducerea PNL a demis șase șefi de filiale considerați apropiați de PSD. Decizia a fost luată luni, în ședința Biroului Permanent Național al partidului. Au fost înlăturați liderii de la Sectoarele 2, 3, 4 și 5 din București, precum și cei din Ialomița și Galați. Conducerea condusă de Ilie Bolojan a motivat oficial demiterile prin rezultatele slabe obținute la alegerile parlamentare. Surse din partid susțin însă că măsura vizează, de fapt, tabăra disidentă care l-a susținut pe Adrian Veștea.
Cine sunt liderii de filiale demiși din PNL
Valul de demiteri a pornit cu conducerile PNL Sector 5, condusă de Dan Meran, și PNL Ialomița, condusă de Dragoș Soare. Măsura a fost aprobată cu 40 de voturi „pentru” și 12 „împotrivă”, depășind majoritatea de două treimi cerută de statutul partidului.
Demiterile au continuat apoi la nivelul Capitalei. Au fost schimbați liderii PNL Sector 2, Monica Anisie, PNL Sector 3, Andrei Baciu, și PNL Sector 4, Ionuț Stroe. Toți trei sunt cunoscuți ca făcând parte din tabăra apropiată de negocierile cu PSD, potrivit surselor citate de G4Media.
A fost demis și șeful PNL Galați. Sursele consultate oferă însă informații contradictorii despre numele exact al acestuia: G4Media și Replica Online îl numesc George Scarlat, în timp ce RomaniaTV, citând surse Libertatea, indică numele Laurențiu Scarlat. Redacția semnalează această neconcordanță din sursele disponibile.
Motivul oficial: rezultatele slabe la alegeri
Potrivit comunicatului oficial al PNL, deciziile au fost adoptate în baza articolului 74, litera t), teza 1 din Statutul partidului. Textul face referire la rezultatele obținute de organizațiile locale la ultimele alegeri parlamentare.
Conducerea partidului a explicat că schimbările vizează filialele cu performanțe electorale sub așteptări. Este vorba despre un „bilanț” anunțat de Ilie Bolojan chiar în ședința de luni a Biroului Permanent Național, potrivit relatărilor din presă.
Numirile în funcțiile rămase vacante nu au fost stabilite imediat. Conform surselor liberale citate de G4Media, acestea vor fi făcute tot de Biroul Permanent Național, într-o ședință viitoare.
Motivul din culise: gruparea disidentă și procesele împotriva partidului
Dincolo de explicația oficială, sursele din interiorul PNL leagă demiterile de conflictul intern legat de nominalizarea lui Adrian Veștea la funcția de premier. Organizațiile vizate sunt conduse de lideri apropiați de gruparea condusă de Hubert Thuma, șeful Consiliului Județean Ilfov.
Aceștia l-au susținut pe Veștea, propus premier de președintele Nicușor Dan peste capul conducerii PNL, respins ulterior în Parlament. Potrivit surselor Libertatea citate de RomaniaTV, cu excepția lui Dan Meran, toți ceilalți lideri demiși fac parte din echipa Thuma.
Aceiași lideri se numără printre cei care au contestat deja în instanță alte decizii ale conducerii PNL. Războiul juridic din partid continuă astfel, în paralel cu cel purtat prin decizii administrative în Biroul Permanent Național.
Reacția taberei lui Hubert Thuma
Hubert Thuma, considerat liderul de facto al grupării disidente, i-a reproșat public lui Ilie Bolojan nerespectarea unei promisiuni. Potrivit relatărilor, Thuma susține că Bolojan a promis, în anul 2025, organizarea unor alegeri interne corecte în partid.
Gruparea disidentă a mai lansat, în ultimele luni, o Platformă Conservatoare în interiorul PNL. Inițiativa a fost prezentată de susținători drept o reafirmare a valorilor partidului, fără intenția de a rupe formațiunea.
Alți lideri liberali resping însă această poziție. Ei acuză tabăra Veștea că ar servi, de fapt, interesele PSD în interiorul coaliției de guvernare.
Conflictul intern nu ocolește nici tabăra adversă. În paralel, în PSD au loc propriile jocuri de culise, legate tot de poziționarea față de Ilie Bolojan și de guvernare. Social-democrații au cerut, la rândul lor, retragerea din funcții a mai multor secretari de stat și șefi de instituții numiți prin acordul politic al coaliției.
Surse social-democrate citate în presă arată că un tandem format din doi lideri importanți ai partidului a presat pentru urgentarea demersurilor împotriva lui Ilie Bolojan. Ambele partide se confruntă, așadar, cu tensiuni interne, pe fondul crizei politice mai largi.
Ce urmează: „prima tură de demiteri”, spun surse din PNL
Surse din interiorul partidului susțin că ședința de luni a reprezentat doar începutul unui proces mai amplu. Alte demiteri de șefi de organizații ar urma să fie discutate în perioada următoare.
Conflictul din PNL se desfășoară pe fondul unei crize politice mai largi. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, cu sprijinul PSD, iar negocierile pentru un nou cabinet rămân blocate.
Tensiunile dintre PNL și PSD au ajuns, potrivit presei, până la amenințări reciproce cu procese și plângeri penale. În acest context, demiterile din filialele liberale sunt interpretate drept un nou episod al confruntării dintre cele două partide de guvernare.
La aproximativ 70 de zile de la demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, scena politică rămâne puternic divizată. Litigiile s-au mutat și în instanțele civile, unde liberalii se judecă între ei, iar progresiștii și suveraniștii se dau reciproc în judecată.
Președintele Nicușor Dan a purtat, în ultimele săptămâni, discuții cu partidele pentru deblocarea situației. Șeful statului a precizat însă că negocierile au adus, până acum, doar pași timizi de conciliere. El a declarat că nu intenționează, deocamdată, să numească un candidat de premier, în lipsa unei majorități parlamentare clare.
În căutarea unei soluții, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a propus o formulă neobișnuită: patru guverne diferite, care să se succeadă până la alegerile parlamentare din 2028. Proiectul prevede un cabinet de „armistițiu”, două guverne minoritare rotative și unul complet tehnocrat. PNL și USR resping însă această variantă, iar PSD nu a exclus-o oficial.
Pe acest fundal tensionat, demiterile din filialele PNL confirmă, potrivit analiștilor citați în presă, un „război de uzură” purtat simultan pe mai multe fronturi. Ilie Bolojan se confruntă atât cu disidența internă, cât și cu presiunea externă venită din partea PSD și a negocierilor de la Cotroceni.
Analiștii citați în presă avertizează că acest tip de conflict prelungit riscă să erodeze sprijinul politic al lui Ilie Bolojan. Susținătorii reformelor promise de premierul interimar ar putea obosi de jocurile politice fără rezultat concret. Miza rămâne mare, în condițiile în care România riscă să piardă accesul la fondurile europene rămase din PNRR sau o eventuală retrogradare a ratingului de țară.
