Mirela Loșniță
Moșii de Toamnă, cunoscuți și ca Sâmbăta Morților, reprezintă o zi cu o semnificație profundă în calendarul creștin-ortodox, dedicată pomenirii celor adormiți. Această sărbătoare, prăznuită în prima sâmbătă din luna noiembrie, aduce în prim-plan tradiții și obiceiuri vechi, menite să ofere alinare sufletelor celor trecuți la cele veșnice și să aducă pace în familiile celor rămași. În 2024, Moșii de Toamnă vor fi celebrați pe 2 noiembrie, înainte de începerea Postului Crăciunului.
Semnificația Moșilor de Toamnă
Denumirea „moși” provine de la „strămoși” și se referă la cei decedați, iar pomenile și ofrandele făcute în această zi au scopul de a mijloci iertarea păcatelor celor adormiți înaintea lui Dumnezeu. Potrivit tradiției, sâmbăta a fost aleasă pentru pomenirea morților deoarece este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt, iar cu sufletul a coborât în iad pentru a elibera sufletele drepților.
În biserica ortodoxă, slujba de pomenire poartă numele de „parastas colectiv”. Termenul „parastas” provine din limba greacă și înseamnă „a mijloci” sau „a sta în locul cuiva”, simbolizând rugăciunea făcută de cei vii pentru sufletele celor decedați. Prin acest ritual, credincioșii își exprimă speranța că Dumnezeu va ierta păcatele celor adormiți în schimbul jertfei și rugăciunilor lor.
Ce se dă de pomană de Moșii de Toamnă
Tradiția spune că de Moșii de Toamnă, credincioșii merg la biserică cu diverse ofrande, pentru a fi binecuvântate și împărțite ulterior celor săraci sau persoanelor prezente. Printre darurile aduse se numără coliva, vinul, colacii și alte preparate tradiționale. Coliva, care simbolizează trupul celui adormit, este făcută din boabe de grâu sau arpacaș, iar oferirea ei semnifică credința în nemurire și înviere.
Pe lângă colivă, se mai împart pachete cu alimente pregătite acasă, cum ar fi plăcinte, dulciuri, sarmale, fructe și brânzeturi. Este esențial ca fiecare pachet să conțină și o lumânare, care simbolizează lumina ce călăuzește sufletele celor plecați în lumea de dincolo. De asemenea, în unele regiuni, obiceiul cere ca în pachetele de pomenire să fie adăugat și un colac, iar preotului să i se ofere un prosop, tămâie și cărbuni pentru slujba de pomenire.
În această zi specială, este recomandat să se aprindă cel puțin două lumânări la mormintele rudelor decedate, pentru a încălzi sufletele celor răposați. Potrivit tradiției, Moșii de Toamnă reprezintă un moment în care sufletele morților pot coborî pe pământ, motiv pentru care oamenii sunt încurajați să dea de pomană alimente gătite, oferind astfel liniște celor trecuți la cele veșnice.
Se mai spune că în ziua de Moșii de Toamnă este bine ca oamenii să fie împăcați între ei, să poarte haine curate și ca femeile să aibă capul acoperit. În anumite zone, în special în mediul rural, există credința că sufletele morților colindă în timpul nopții și revin la morminte în ajunul Moșilor. De aceea, nu este recomandat să se circule noaptea, pentru a evita întâlnirea cu spiritele celor decedați.
Coliva este un element central al pomenirilor de Moșii de Toamnă și simbolizează trupul celui adormit. Rețeta tradițională pentru colivă include arpacaș, nucă, miere, stafide, scorțișoară și coajă de lămâie, ingredientele fiind alese cu grijă pentru a crea un preparat deosebit, care să fie oferit în memoria celor plecați. Procesul de preparare presupune fierberea grâului în apă, urmată de adăugarea ingredientelor aromate. La final, coliva este ornată cu cacao, bomboane sau nucă pentru un aspect festiv.
Semnificația rugăciunilor și a ritualurilor
Rugăciunile rostite în ziua de Moșii de Toamnă au rolul de a mijloci pentru iertarea păcatelor celor adormiți. Credincioșii se roagă pentru liniștea sufletelor celor dragi, iar ritualul de pomenire include aprinderea de lumânări și oficierea Sfintei Liturghii, urmată de parastas. Tradițiile specifice și superstițiile legate de Moșii de Toamnă reflectă o veche credință că sufletele celor decedați au nevoie de lumină și rugăciuni pentru a găsi liniștea veșnică.
„Doamne lisuse Hristoase, Judecătorul meu Prea drept! Cunosc că păcatele mele sunt fără de număr. De aceea, Te rog în această zi, în care de Iosif și de Nicodim pus fiind în Mormânt, Te-ai pogorât în iad cu Sfântul și Îndumnezeitul Tău suflet și de acolo ai depărtat întunericul cu lumina Dumnezeirii Tale și ai adus bucurie nespus de mare strămoșilor noștri, căci i-ai mântuit de sclavia cea cumplită și i-ai suit în Rai. Îngroapă păcatele mele și cugetele mele cele rele și viclene, ca să piară din mintea mea și să nu se mai lupte cu sufletul meu.
Luminează întunecatul iad al inimii mele, alungă întunericul păcatelor mele, și suie mintea mea la cer, ca să mă bucur de Fața Ta. Așa, Doamne, primește umilita mea rugăciune ca o tămâie mirositoare, pentru rugăciunile iubitei Tale Maici, care Te-a văzut pe Cruce pironit între doi tâlhari, și de durerile Tale cumplite i s-a rănit inima; care împreună cu ucenicii și cu mironosițele Te-au pus în mormânt, care a treia zi Te-au văzut înviat din morți și la înălțarea Ta Te-au văzut suindu-Te de la pământ la cer, însoțit de Sfinții Tăi Îngeri.
Îndură-Te, Doamne, și de cei vii și de cei răposati, pentru rugăciunile Sfinților Tăi, către care zic și eu, nevrednicul: O, fericiți servitori ai lui Dumnezeu! Nu încetați a vă ruga Lui, ziua și noaptea pentru noi, nevrednicii, care pururea greșim cu atâtea nenumărate păcate! Mijlociți pentru noi Darul și ajutorul lui Dumnezeu, pe care nu știm a-l cere după cuviință. Amin”.
