Georgescu Dragos
Miercuri, președintele României, Nicușor Dan, a efectuat o vizită oficială la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, marcând începutul lucrărilor de retehnologizare a Unității 1, una dintre cele mai importante investiții energetice ale ultimilor ani. Evenimentul are o semnificație majoră atât pentru sectorul energetic național, cât și pentru strategia pe termen lung a României în domeniul securității energetice.
Nicușor Dan a dat la lopată legată cu o fundă tricoloră pe șantierul de la Cernavodă. Imaginile momentului
În cadrul ceremoniei, șeful statului a participat la un moment simbolic, dând la lopată pe șantierul Unității 1, folosind unelte împodobite cu o fundă tricoloră. Imaginea, surprinsă de fotografi și distribuită pe scară largă, a devenit rapid simbolul implicării României într-un proiect strategic de amploare, menit să asigure independența energetică a țării și să confirme rolul său în peisajul energetic european.
În discursul său, președintele Nicușor Dan a subliniat importanța strategică a acestei investiții:
„E o onoare pentru mine să particip la acest eveniment. Energia nucleară este importantă. În momentul acesta, ea reprezintă 20% din necesarul de energie electrică al României. Este importantă pentru că este o tehnologie relativ prietenoasă cu mediul, în special în ceea ce privește emisiile reduse de carbon. Și am ținut să fiu azi aici nu doar pentru că vorbim despre o investiție de 3 miliarde de euro, ci și pentru că nuclearul reprezintă unul dintre domeniile în care, în competiția globală, România are un avantaj competitiv. Acest avantaj a fost construit treptat, de-a lungul unui secol, prin munca unor personalități de prestigiu, precum Horia Hulubei și alți cercetători, prin activitatea Institutului de Fizică Nucleară și prin contribuțiile celor care au lucrat până acum în domeniu.”
Această sumă impresionantă, estimată la 3 miliarde de euro, este destinată lucrărilor de modernizare și retehnologizare a Unității 1, care va beneficia de cele mai noi tehnologii și standarde de siguranță. Proiectul, coordonat de Nuclearelectrica, este considerat esențial pentru stabilitatea sistemului energetic național și pentru asigurarea unei tranziții către o energie curată și sustenabilă.
În cadrul evenimentului, președintele Nicușor Dan a participat la o ceremonie simbolică pe șantierul de la Cernavodă, unde a dat „la lopată”, marcând astfel începutul oficial al lucrărilor. Lopata folosită a fost împodobită cu o fundă tricoloră, element menit să sublinieze importanța națională a proiectului.
Unitatea 1, un pilon al sistemului energetic național
Unitatea 1 de la Cernavodă este în funcțiune din decembrie 1996 și are o capacitate instalată de 700 de MW. De-a lungul celor aproape trei decenii de funcționare, aceasta a furnizat constant energie electrică pentru milioane de gospodării, contribuind semnificativ la acoperirea necesarului național.
Însă, după aproape 30 de ani de operare, retehnologizarea este o necesitate, având în vedere ciclul de viață al componentelor cheie ale reactorului. Lucrările prevăzute includ înlocuirea echipamentelor critice, modernizarea sistemelor de control și implementarea celor mai noi standarde de securitate nucleară.
Potrivit specialiștilor, retehnologizarea Unității 1 va prelungi durata de viață a reactorului cu cel puțin 30 de ani, asigurând României un flux constant de energie curată și accesibilă.
Planurile pentru Unitățile 3 și 4 – un pas spre independență energetică
În cadrul vizitei sale, președintele Nicușor Dan a reafirmat susținerea pentru continuarea lucrărilor la Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, proiecte care vor contribui la extinderea capacității de producție a energiei nucleare în România:
„Lucrările pe care le vom avea la Cernavodă, reabilitarea Centralei 1, reactoarele 3 și 4, pentru care lucrările sunt în curs – sunt un suporter al acestora, inclusiv lucrările pentru reactoarele modulare mici de la Doicești.”
Finalizarea Unităților 3 și 4 va dubla practic capacitatea actuală de producție a centralei, ceea ce ar putea transforma România într-un exportator regional de energie. Proiectul are sprijinul partenerilor internaționali și este privit ca o investiție-cheie pentru securitatea energetică a Europei Centrale și de Est.
Reactoarele modulare mici de la Doicești – viitorul energiei nucleare
Un alt punct important abordat de președinte a fost dezvoltarea proiectului de la Doicești, unde România va construi primele reactoare modulare mici (SMR – Small Modular Reactors) din Europa.
Aceste reactoare reprezintă o inovație de vârf în domeniul energiei nucleare, având avantajul de a ocupa mai puțin spațiu, de a fi mai flexibile și de a fi construite mai rapid comparativ cu centralele nucleare clasice. Proiectul este realizat în parteneriat cu compania americană NuScale Power și beneficiază de sprijinul Guvernului Statelor Unite.
Prin implementarea SMR-urilor, România ar putea deveni un lider regional în adoptarea de tehnologii nucleare de nouă generație, consolidându-și poziția strategică pe harta energetică a Europei.
Energia nucleară – o soluție pentru tranziția verde
Importanța energiei nucleare în contextul actual al crizei climatice și al tranziției către un model energetic sustenabil a fost subliniată și de președinte.
Energia nucleară, prin caracterul său nepoluant în ceea ce privește emisiile de carbon, joacă un rol crucial în atingerea obiectivelor de neutralitate climatică stabilite de Uniunea Europeană pentru anul 2050. România, prin investițiile sale în retehnologizarea Unității 1 și în dezvoltarea de noi reactoare, își consolidează poziția de stat membru care sprijină mixul energetic echilibrat, bazat pe tehnologii curate.
În prezent, România obține aproximativ 20% din energia electrică din surse nucleare, iar planurile de extindere a capacităților vor putea ridica acest procent semnificativ în următorii ani, reducând dependența de combustibilii fosili și de importurile externe.
Dimensiunea geopolitică a proiectului de la Cernavodă
Investițiile în energia nucleară au și o componentă geopolitică puternică. În contextul tensiunilor regionale generate de războiul din Ucraina și al nevoii Europei de a-și asigura independența energetică față de Rusia, România joacă un rol strategic în regiune.
Prin consolidarea capacității sale nucleare, România devine nu doar un consumator stabil, ci și un potențial furnizor de energie pentru țările vecine. Această perspectivă întărește poziția Bucureștiului în relațiile bilaterale și în cadrul Uniunii Europene, sporind influența țării în negocierile privind securitatea energetică.
Cernavodă – un proiect construit pe expertiză și tradiție
Centrala de la Cernavodă este rezultatul unei colaborări internaționale complexe, începută în anii ’80, și reprezintă una dintre cele mai performante instalații de acest tip din Europa. Reactoarele utilizate la Cernavodă sunt de tip CANDU 6 (Canadian Deuterium Uranium), tehnologie recunoscută pentru eficiență și fiabilitate.
De-a lungul anilor, România a acumulat o expertiză unică în domeniul operării și întreținerii acestor reactoare, fapt care îi conferă un avantaj competitiv în comparație cu alte state din regiune. Retehnologizarea Unității 1 și dezvoltarea de noi proiecte nucleare continuă această tradiție de excelență, adaptând-o la cerințele tehnologice și de securitate ale prezentului.
.
