Grigore Madalina
Președintele Nicușor Dan a promulgat legea privind participarea României la Programul SAFE. Actul normativ fusese contestat la Curtea Constituțională, însă judecătorii CCR au respins sesizarea. Programul SAFE este instrumentul european prin care statele membre pot accesa împrumuturi pentru apărare. Comisia Europeană pune la dispoziție până la 150 de miliarde de euro pentru proiecte strategice. România va putea folosi acest cadru pentru achiziții, infrastructură și consolidarea industriei de apărare.
Nicușor Dan a semnat decretul de promulgare
Președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri, 12 iunie 2026, decretul de promulgare a legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2026. Actul normativ modifică și completează cadrul legal necesar pentru aplicarea Regulamentului european privind Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei”, cunoscut sub denumirea SAFE.
Legea promulgată vizează aprobarea ordonanței prin care România își stabilește mecanismele interne pentru participarea la acest program european. Documentul reglementează măsuri privind accesarea fondurilor, folosirea împrumuturilor și implementarea proiectelor care țin de apărare, infrastructură și capacitate administrativă.
Promulgarea vine după ce Curtea Constituțională a României a respins obiecția de neconstituționalitate formulată împotriva legii de aprobare a OUG nr. 21/2026. Sesizarea fusese depusă pe 27 mai de un grup de 53 de deputați, care au contestat atât legea în ansamblu, cât și anumite dispoziții incluse în actul normativ.
Prin semnarea decretului, șeful statului a închis una dintre etapele instituționale importante pentru aplicarea Programului SAFE în România. Actul normativ poate merge mai departe în forma validată de Curtea Constituțională, iar autoritățile au acum cadrul legal pentru aplicarea măsurilor prevăzute.
Ce este Programul SAFE și ce urmărește Uniunea Europeană
Programul SAFE este unul dintre cele mai importante instrumente financiare europene dedicate apărării. Potrivit Comisiei Europene, acesta reprezintă primul pilon al planului ReArm Europe și pune la dispoziția statelor membre până la 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Banii pot fi folosiți pentru proiecte din domeniul apărării, în special pentru achiziții comune și pentru dezvoltarea capacităților industriale europene. Scopul principal este ca statele membre să colaboreze mai strâns în domeniul securității și să reducă dependența de furnizori din afara Uniunii Europene.
Instrumentul SAFE urmărește stimularea producției europene de echipamente militare. De asemenea, programul încurajează achizițiile comune între statele membre, astfel încât investițiile în apărare să fie mai eficiente și mai bine coordonate.
Pentru România, includerea în acest program poate avea efecte directe asupra proiectelor strategice. Este vorba despre investiții în apărare, infrastructură și capacitate administrativă, dar și despre proiecte care trebuie corelate cu alte finanțări europene, inclusiv cele din PNRR.
Legea promulgată aprobă ordonanța prin care sunt stabilite măsurile necesare pentru aplicarea în România a regulamentului european privind SAFE. Astfel, autoritățile pot avansa în pregătirea proiectelor și în stabilirea procedurilor interne.
CCR a respins sesizarea depusă de deputați
Curtea Constituțională a României a analizat joi obiecția de neconstituționalitate depusă împotriva Legii de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Judecătorii au respins sesizarea cu majoritate de voturi, stabilind că actul normativ este constituțional.
Sesizarea viza modificarea cadrului legal pentru punerea în aplicare a Programului SAFE. Deputații care au contestat legea au reclamat și faptul că ordonanța ar include dispoziții care depășesc strict domeniul instrumentului european de apărare.
În sesizare au fost invocate reglementări referitoare la PNRR, administrația publică locală, funcția publică, Codul administrativ, achizițiile publice și contractele aflate în derulare. Curtea a analizat aceste aspecte și a stabilit că ele sunt legate de obiectivul general al ordonanței.
CCR a reținut că măsurile incluse în actul normativ fac parte dintr-un pachet legislativ necesar pentru accesarea și folosirea fondurilor europene. Judecătorii au apreciat că reglementările urmăresc prevenirea blocajelor administrative și protejarea finanțărilor europene disponibile.
Curtea Constituțională a stabilit că adoptarea printr-o ordonanţă de urgenţă a unui “pachet de măsuri legislative” care vizează punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acţiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) în vederea accesării şi folosirii împrumuturilor destinate achiziţiilor publice de apărare, modificarea regimului unor componente de finanţare din Planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR), consolidarea capacităţii administrative la nivel local prin reglementări aduse regimului juridic al autorităţilor administraţiei publice locale, aleşilor locali, funcţiei publice şi altor modificări ale Codului administrativ, precum şi derogări în materia legislaţiei achiziţiilor publice, pentru anul 2026, nu contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) privind statul de drept, art.1 alin.(4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, art.1 alin.(5) privind principiul legalităţii, art.61 alin.(1) privind rolul Parlamentului, art.111 – Informarea Parlamentului, art.115 alin.(4) şi (6) privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, art.120 privind principiile de bază ale administraţiei publice locale, art.121 – Autorităţi comunale şi orăşeneşti, art.138 – Bugetul public naţional şi art.148 alin.(2) şi (4) privind integrarea în Uniunea Europeană.
Argumentele Curții privind urgența și coerența actului normativ
Unul dintre punctele centrale analizate de Curtea Constituțională a fost procedura de adoptare a ordonanței de urgență. Judecătorii au verificat dacă Guvernul a justificat existența unor situații extraordinare și dacă urgența reglementării a fost motivată în mod corespunzător.
CCR a arătat că Guvernul a indicat în preambulul ordonanței motivele pentru care intervenția legislativă nu putea fi amânată. Potrivit Curții, aceste motive sunt legate de absorbția fondurilor europene, sincronizarea termenelor europene și evitarea unor blocaje administrative.
„Cu privire la criticile de neconstituţionalitate vizând procedura de adoptare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2026, formulate în legătură cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(5), şi a art.115 alin.(4) şi (6), art.120 şi art.121 din Constituţie, Curtea a constatat că Guvernul a identificat în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2026 situaţiile extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată şi a motivat urgenţa legiferării, adoptarea fiind justificată de scopurile legitime asumate de Guvern la nivelul anului 2026 cu privire la instrumentele de finanţare europene, precum maximizarea absorbţiei fondurilor europene alocate prin PNRR şi Instrumentul SAFE, sincronizarea calendarului şi a măsurilor corelative în termenele stabilite la nivel european şi consolidarea capacităţii administrative la nivel local prin eliminarea unor riscuri punctuale care determină blocaje de natură administrativă la nivelul unor UAT/comune sau la nivelul unor consilii locale/judeţene, pentru a putea implementa componentele finale ale PNRR, precum şi noul instrument financiar SAFE, în aceeaşi perioadă de referinţă (anul 2026)”, se arată în comunicatul citat.
Curtea a analizat și critica privind atribuirea unor competențe extinse anumitor instituții ale statului. Aceste competențe vizează coordonarea, negocierea, propunerea, modificarea și implementarea Planului SAFE.
Judecătorii constituționali au stabilit că aceste atribuții nu afectează în sens negativ regimul instituțiilor respective. Dimpotrivă, ele sunt considerate necesare pentru aplicarea instrumentului european și pentru funcționarea mecanismelor administrative implicate.
Totodată, precizează magistraţii CCR, atribuirea de competenţe extinse de coordonare, negociere, propunere, modificare şi implementare a Planului SAFE anumitor instituţii fundamentale ale statului „nu poate fi circumscrisă noţiunii de «afectare», în sens negativ, al regimului acestora.
Curtea a explicat și legătura dintre măsurile privind administrația locală și obiectivele urmărite prin ordonanță. În viziunea CCR, unitățile administrativ-teritoriale au un rol important în implementarea PNRR și, indirect, în proiectele SAFE care pot viza infrastructura rutieră de interes național.
”Întrucât unităţile administrativ-teritoriale sunt actori esenţiali în implementarea PNRR (în special la componentele cu beneficiari locali: infrastructură, educaţie, renovare, servicii publice) şi, indirect, în implementarea proiectelor SAFE care privesc infrastructura rutieră de interes naţional (exproprieri, avize, urbanism, utilităţi), măsurile reglementate la art.IV-V, într-o perspectivă funcţională, sunt măsuri de întărire a „infrastructurii administrative” comune atât PNRR, cât şi SAFE, iar ordonanţa criticată intervine pe toate verigile aceluiaşi lanţ cauzal: finanţare UE – cadre naţionale de implementare – capacitate funcţională administrativă”, mai arată CCR.
De ce a considerat CCR că legea are un obiectiv unic
O altă critică analizată de Curte a vizat presupusa lipsă de unitate și coerență a reglementării. Deputații care au sesizat CCR au susținut că ordonanța include domenii diferite și că acestea nu ar avea legătură directă între ele.
Curtea Constituțională a respins această interpretare și a invocat propria jurisprudență. Potrivit CCR, un act normativ poate conține reglementări din materii conexe, dacă acestea sunt indispensabile scopului urmărit.
În acest caz, judecătorii au stabilit că toate dispozițiile ordonanței urmăresc un obiectiv comun. Este vorba despre prevenirea pierderii fondurilor europene și evitarea blocajelor instituționale într-un interval limitat.
Cu privire la criticile de neconstituţionalitate formulate în legătură cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3), (4) şi (5) din perspectiva criticilor privind lipsa de unitate şi coerenţă a reglementării, Curtea a constatat că, potrivit jurisprudenţei sale, un act normativ poate cuprinde reglementări din alte materii conexe, în măsura în care sunt indispensabile realizării scopului urmărit prin acest act. „Or, toate dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 21/2026 se subsumează unui unic obiectiv legitim: prevenirea pierderii fondurilor europene şi a blocajelor instituţionale administrative într-un interval temporal limitat”, adaugă sursa citată.
CCR a analizat și criticile referitoare la rolul Parlamentului, informarea Parlamentului, bugetul public național și integrarea în Uniunea Europeană. Judecătorii au reținut că mecanismul de control parlamentar introdus prin comisiile reunite nu reduce rolul constituțional al Legislativului.
În opinia Curții, acest control parlamentar are rolul de a accelera o procedură specifică, necesară proiectelor propuse în cadrul instrumentului SAFE. Domeniul este unul specializat, iar calendarul european impune o anumită celeritate.
În legătură cu criticile de neconstituţionalitate formulate în legătură cu încălcarea dispoziţiilor art.61 alin.(1), art.111, art.138 şi art.148 din Constituţie, Curtea a constatat că instituirea unui control parlamentar exercitat prin comisiile reunite ale celor două Camere are rolul de a imprima celeritate procedurii specifice, reglementate în domeniul specializat al proiectelor propuse în cadrul instrumentului de finanţare SAFE şi nu semnifică diminuarea rolului constituţional al Parlamentului.
”Adoptarea unor măsuri de punere în aplicare a unui Regulament al Uniunii Europene este în deplin acord cu dispoziţiile art.148 din Constituţie privind integrarea în Uniunea Europeană”, mai notează magistraţii Curţii Constituţionale.
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie. În urma acesteia, legea a putut fi promulgată de președintele Nicușor Dan, iar România își poate continua pașii pentru participarea la Programul SAFE. Actul normativ intră astfel în etapa aplicării, într-un context european în care investițiile în apărare au devenit o prioritate majoră.
