Georgescu Dragos
Invitat într-o ediție specială la Digi 24, președintele României, Nicușor Dan, a vorbit deschis despre una dintre cele mai controversate teme care au marcat scena politică din ultimii ani: rețeaua din spatele lui Călin Georgescu, tentativa de influență externă asupra alegerilor și rolul serviciilor de informații în această ecuație. Într-o discuție de aproape o oră, șeful statului a conturat o imagine complexă, în care bani românești, influențe externe și un proiect coordonat dinspre Moscova se intersectează într-un moment-cheie pentru stabilitatea țării.
Nicușor Dan, dezvăluiri incendiare despre Călin Georgescu: „Nu a fost un lup singuratic, în jurul lui au fost români cu mulți bani”
Întrebat dacă deține informații clare sau dovezi despre o posibilă implicare a instituțiilor statului în ceea ce presa numește „rețeaua Călin Georgescu”, președintele a evitat să ofere un răspuns direct. Totuși, a făcut o precizare importantă: Călin Georgescu nu ar fi fost un personaj izolat, un „călăreț singuratic” care a convins prin simpla forță a discursului milioane de oameni, ci a avut în spate o rețea bine organizată.
„Prefer să nu dau un răspuns în acest moment. Ce pot să spun acum este că Georgescu n-a fost așa un vizionar solitar care a atras de unul singur masele. În spatele lui au existat oameni cu bani, niște români care l-au susținut financiar și logistic”, a explicat Nicușor Dan.
El a adăugat că figura lui Georgescu era deja conturată de mai multă vreme, prezentându-se constant ca un „salvator”, un om cu misiune. Tocmai această imagine a fost catalizatorul pentru un grup de susținători cu resurse financiare considerabile.
Discuția din studio a devenit și mai tensionată când jurnalistul Digi 24 a întrebat explicit dacă aceste persoane cu bani ar fi fost conectate la un proiect cu rădăcini la Moscova. Președintele a răspuns sec și fără ezitare: „Exact”.
Această confirmare a ridicat întrebări serioase despre gradul în care Rusia ar fi încercat să influențeze direct viața politică din România. „Faptul că alegerile din România puteau să fie influențate de Rusia este foarte clar, și asta e dovedit”, a subliniat Nicușor Dan.
Cazul Horațiu Potra și gruparea de mercenari
O altă temă abordată în discuție a fost legată de Horațiu Potra, liderul unei grupări de mercenari. Președintele a recunoscut că inițial a privit cu scepticism informațiile despre această organizație. „Când am avut primele date, am fost sceptic. Mi-am spus: ce pot să facă zece oameni cu câteva cuțite și trei grenade? Dar realitatea era alta. Nu erau cinci sau șase, ci aproximativ șaptezeci, iar aceștia erau pregătiți să provoace incidente în adunări publice”, a relatat șeful statului.
Scopul acestui grup era, după cum a explicat el, să forțeze accesul în spații unde aveau loc manifestări, creând haos și destabilizare. Aceste planuri arătau o strategie bine pusă la punct, parte a unui scenariu mai amplu de influență și presiune.
Președintele a ținut să facă o distincție clară între susținătorii de bună credință ai lui Călin Georgescu și mecanismele de influență externe. „Sunt oameni care chiar cred în el și care spun că nu a existat nicio influență a Rusiei. Dar acum avem dovada că lucrurile nu au stat așa, și vor mai apărea și alte dovezi”, a spus Nicușor Dan.
Momentul de criză și deciziile politice
În context, șeful statului a amintit și momentul critic în care Curtea Constituțională a decis anularea alegerilor, iar președintele de atunci, Klaus Iohannis, a convocat CSAT. „A fost o situație extrem de delicată. S-a pornit de la o slăbiciune și o eroare, dar s-a ajuns la o decizie curajoasă. A fost un act neobișnuit, dar necesar pentru a apăra stabilitatea țării”, a afirmat actualul președinte.
El a subliniat că România trăiește acum pe deplin realitatea războiului hibrid, iar ceea ce înainte părea doar o teorie este astăzi confirmat prin multiple dovezi venite inclusiv din exterior.
„Avem rapoarte ale serviciilor de informații din Franța, Spania, Marea Britanie, dar și ale NATO și UE. Toate arată clar că există un atac informațional al Rusiei asupra țărilor europene. Unele rapoarte menționează explicit România”, a precizat șeful statului.
Aceste documente confirmă că țara noastră nu este o excepție, ci parte a unei strategii mai largi prin care Moscova încearcă să influențeze procesele democratice din mai multe state.
Incompetență sau complicitate?
Jurnaliștii Digi 24 au revenit asupra unei întrebări sensibile: dacă serviciile de informații din România nu l-au observat pe Călin Georgescu, înseamnă că au fost incompetente; dacă l-au observat și nu au acționat, înseamnă că au fost complice.
„După o sută de zile de mandat, știți dacă la SRI și la SIE s-a făcut o anchetă care să lămurească acest aspect?”, a fost întrebat președintele.
Răspunsul său a fost nuanțat: „Existau informații despre Călin Georgescu, dar metoda tehnologică folosită a fost atât de surprinzătoare și s-a desfășurat pe o perioadă foarte scurtă, de două săptămâni, încât serviciile nu au avut competența să intervină eficient. A fost o surpriză nu doar pentru noi, ci și pentru partenerii occidentali. Modul de operare a fost neașteptat la scară globală”.
Un aspect subliniat de președinte a fost cel tehnologic. El a explicat că metoda prin care s-a desfășurat operațiunea a fost neașteptată, chiar și pentru partenerii din NATO și Uniunea Europeană. Într-o lume democratică, unde serviciile de informații colaborează intens, această strategie a fost suficient de inovatoare încât să surprindă pe toată lumea.
Două Românii, un singur viitor
În finalul interviului, președintele a fost confruntat cu realitatea că planurile de destabilizare au lăsat urme adânci în societate. România pare împărțită în două tabere, cu oameni care se privesc unii pe alții ca adversari.
Nicușor Dan a transmis însă un apel la dialog și solidaritate: „Îi încurajez pe oameni să se asculte unii pe alții. Chiar dacă avem opinii diferite, este vital să găsim punți de comunicare și să rămânem uniți în fața provocărilor”.
Acest interviu exclusiv de la Digi 24 deschide un capitol esențial în înțelegerea mecanismelor prin care România a fost ținta unui atac hibrid. Declarațiile președintelui scot în evidență fragilitatea momentului politic, dar și determinarea instituțiilor democratice de a răspunde cu fermitate. Cazul Georgescu rămâne un simbol al acestei confruntări, iar evoluțiile viitoare vor arăta cât de pregătită este societatea românească să facă față unor astfel de încercări de manipulare.
