Georgescu Dragos
Președintele Nicușor Dan a explicat miercuri, într-un interviu acordat la TVR, motivele pentru care a decis să nu promulge Legea Vexler, act normativ care prevede sancționarea extremismului și antisemitismului. Șeful statului a afirmat că, în forma actuală, legea este formulată atât de strict încât ar putea transforma în infractori și pe cei care citesc opere clasice care conțin pasaje considerate astăzi antisemite.
Nicușor Dan refuză să promulge o lege. „Sunt pasibil de pușcărie”
Pentru a ilustra problema, președintele a dat exemplul piesei de teatru „Neguțătorul din Veneția” a lui William Shakespeare, operă clasică ce conține referințe considerate discriminatorii în contextul actual.
„Așa cum e legea aceea, dacă eu vă dau operele complete ale lui Shakespeare, citind cuvânt cu cuvânt, sunt pasibil de pușcărie, pentru că există o piesă care se numește Neguțătorul din Veneția, iar acolo sunt niște fraze antisemite. Trebuie să avem un echilibru”, a declarat Nicușor Dan.
Legea, inițiată de deputatul Silviu Vexler, prevede sancțiuni severe pentru răspândirea mesajelor extremiste, a simbolurilor fasciste sau a discursurilor antisemite. Printre articolele cele mai criticate se numără prevederile care vizează nu doar promovarea, ci și simpla reproducere a unor texte sau pasaje considerate discriminatorii.
Potrivit experților în drept constituțional, aceste prevederi sunt formulate într-o manieră atât de largă încât ar putea pune sub incidență opere fundamentale ale literaturii universale. Din această perspectivă, refuzul președintelui de a promulga legea nu înseamnă, așa cum susțin unii critici, o negare a luptei împotriva antisemitismului, ci mai degrabă o apărare a libertății de exprimare și a libertății culturale.
Conflictul instituțional: Președintele vs. Parlament
Nicușor Dan a anunțat încă de acum câteva săptămâni că intenționează să retrimită legea în Parlament, considerând că aproximativ jumătate din articolele acesteia sunt neconstituționale.
Ulterior, președintele a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR), dar instituția a respins sesizarea sa, apreciind că textul legislativ nu contravine Constituției. După decizia CCR, Nicușor Dan a declarat că va aștepta motivarea completă înainte de a retrimite actul normativ spre reexaminare în Legislativ.
„Aștept motivarea deciziei CCR și, după aceea, voi retrimite legea în Parlament. Îmi mențin opinia că aproximativ jumătate din articolele acestei legi sunt neconstituționale”, a subliniat șeful statului.
Acuzat că sprijină discursurile antisemite
Refuzul președintelui de a promulga legea a generat un val de reacții critice, venite atât din zona politică, cât și din societatea civilă. Unele voci l-au acuzat pe Nicușor Dan că, prin această decizie, încurajează indirect discursurile antisemite și oferă spațiu de manevră grupărilor extremiste.
Președintele a respins ferm aceste interpretări, explicând că decizia sa ține exclusiv de echilibrul constituțional și de nevoia de a evita un efect invers celui dorit de inițiatori.
„Am citit și eu toate aceste interpretări. În trimiterea la CCR și la Parlament, acea lege este pur și simplu exercitarea unei atribuții a președintelui, care vrea să fie mediator și care nu dorește tensiuni și mai mari. Eu am spus încă din campanie că vreau să fiu președintele tuturor românilor și să am un dialog real”, a explicat Nicușor Dan la TVR.
Riscul ca frustrarea socială să alimenteze ura
Un alt punct important din discursul președintelui a vizat contextul social al problemei extremismului. Nicușor Dan a avertizat că tensiunile din societate, alimentate de inegalități economice, corupție și neîncredere în clasa politică, pot crea teren fertil pentru apariția xenofobiei și a discursurilor de ură.
„Evident că există un risc ca o nemulțumire, care în opinia mea este în esență socială, să se ducă într-o zonă de ură, de xenofobie. Această nemulțumire vine din inechități în societate, din corupție, din neîncrederea față de leadershipul politic al țării. Este un risc real asupra căruia noi trebuie să reflectăm. Dar mijloacele cu care o facem trebuie să fie proporționale, ca să nu alimentăm și mai mult o astfel de posibilă direcționare a unei părți din societate”, a explicat președintele.
